Un arboret cu duglas verde (Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco) și molid de Sitka (Picea sitchensis (Bong.) Carr.) din Ocolul silvic Obștea Săliște (Vâlcea)
2021
Valeriu-Norocel Nicolescu | Gheorghe Mihăilescu | Ion Andronic | Roxana-Mihaela Siladi | Radu Tampa | Constantin Belețescu | Remus-Georgian Bogdan
Articolul prezintă rezultatele unui exercițiu de inventariere pe scară mică, realizat într-un arboret (u.a. 34B, U.P. I Săliște, Ocolul silvic Obștea Săliște) care include duglas verde (DF) și molid de Sitka (MOS, specie exotică utilizată foarte rar în România), instalat prin plantare (1,5 x 1,5 m) în anul 1962 în completarea regenerării naturale a fagului. La 60 de ani, duglasul se comportă mai bine decât molidul de Sitka în sens biometric, iar cele mai relevante caracteristici ale celor două specii sunt după cum urmează: - diametrul de bază maxim: 67,1 cm (DU) și 37,7 cm (MOS); - diametrul mediu al suprafeței de bază dg: 41,81 cm (DU) și 27,43 cm (MOS); - înălțimea maximă: 39,5 m (DU) și 30,5 m (MOS); - înălțimea corespunzătoare lui dg: 32,00 m (DU) și 24,95 m (MOS); - indicele de zveltețe mediu: 84 (DU) și 90 (MOS); - diametrul mediu al coroanei: 462 cm (DU) și 361 cm (MOS); - ambele specii prezintă un elagaj natural imperfect, ca și în alte culturi instalate în întreaga Europă. Duglasul verde s-a adaptat la condițiile locale ca și în alte părți din România, unde se întâlnește pe cca 12.700 ha, și prezintă un potențial ridicat de producție de lemn. Molidul de Sitka a fost capabil să supraviețuiască în condiții locale dificile (spre exemplu, altitudine mare, climat temperat-continental, foarte diferit de cel oceanic din arealul natural și de pe coastele nordice și vestice ale Europei), fără a produce la fel de mult lemn ca în alte țări europene gen Marea Britanie și Irlanda.
اظهر المزيد [+] اقل [-]المعلومات البيبليوغرافية
تم تزويد هذا السجل من قبل Directory of Open Access Journals