Caracterizarea unor atribute structurale și a mediului concurențial în sectorul forestier din România

Structura sectorului forestier ca parte a economiei naționale în care are loc producția și comercializarea produselor lemnoase ale pădurii oferă informații importante pentru formularea unor strategii de gestionare durabilă a resursei forestiere, dar și de formulare a unor politici publice de stimulare a folosirii resursei lemnoase în produse de lemn de lungă durată, de asigurarea sustenabilă a resursei pentru producerea de energie verde și pentru utilizarea multi-ciclică a lemnului, așa cum este prevăzut și în strategia forestieră națională. Prezentul studiu își propune să contribuie la clarificarea unor aspecte privind atributele structurale ale cererii de masă lemnoasă pentru utilizare industrială, având ca obiective: 1) analiza caracteristicilor structurale ale sectorului forestier și a importanței sale în economia românească; 2) evaluarea interdependențelor existente între diferitele segmente ale sectorului; 3) analiza mediului concurențial. Caracterizarea structurală a sectorului forestier se bazează pe informațiile standardizate culese la nivelul țării de Institutul Național de Statistică. Operatorul de bază îl constituie codul CAEN (Clasificarea Activităților din Economia Națională) pe baza căruia, fiecare firmă înregistrată în România operează activități dintr-un anumit domeniu economic. CAEN (Rev.1, Rev.2)[1] reprezintă un acronim utilizat în clasificarea statistică națională a activităților economice din România CAEN Rev. 2 reprezintă varianta revizuită a CAEN Rev 1, fiind realizată în concordanță cu versiunea europeană (NACE Rev. 2, elaborată de EUROSTAT), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Versiunea revizuită a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008. Toate documentele privind înregistrarea unei firme la Registrul Comerțului trebuie să fie întocmite potrivit CAEN Rev. 2.  Pentru a răspunde primului obiectiv al studiului, baza de date statistice referitoare la agenții economici din sectorul forestier a fost interpretată în funcție de alte informații referitoare la forța de muncă totală ocupată în industria prelucrătoare, contribuția sectorului la PIB, contribuția sectorului în exportul României și alți indicatori socio-demografici și de resursă forestieră existenți la nivel de județe, macroregiuni și regiuni de dezvoltare Pentru a răspunde celui de-al doilea obiectiv al studiului s-a cercetat econometric conexiunea dintre Exploatarea forestieră și industriile de prelucrare a lemnului, care au fost analizate în dinamică, în perioada 2015 - 2019. Modelul pornește de la evaluarea eficienței exploatării lemnului în comparație cu eficiența înregistrată în industriile prelucrătoare de tăierea și rindeluirea lemnului, fabricarea de furnire și panouri de lemn sau fabricarea de mobilă pentru birouri și magazine, fabricarea de mobilă pentru bucătării.   Pentru cel de-al treilea obiectiv- analiza mediului concurențial al sectorului forestier din Romania am utilizat mai mulți indicatori sectoriali (Consiliul Concurenței, 2012:6), precum: numărul de firme, cifra medie de afaceri/salariat în sector, indicele Herfindahl-Hirshman (IHH), rata de concentrare, gradul de concentrare al pieței și indicele Pareto (numărul celor mai mari firme de exploatare care reprezintă 20% din numărul total de firme pe segmentul exploatare forestieră în județul respectiv, și procentul cifrei de afaceri totalizat de firmele de mai sus