Cercetări privind valorificarea ca ingrăsămant a deşeurilor din industria vinicolă şi cea de producere a alcoolului etilic | Researches regarding the use as a fertilizer of wastes derived from the winemaking and ethyl alcohol producing industry

În articol sunt prezentate rezultatele testării în câmp a 3 deşeuri: drojdii de vin, vinasă şi borhot de cereale, provenite de la prelucrarea strugurilor şi producerea alcoolului etilic. Rezultatele au demonstrat că administrarea, în două doze, a drojdiilor de vin (13 şi 26 t/ha), a vinasei (300 şi 600 m3 /ha) şi a borhotului de cereale (50 şi 100 m3 /ha) a favorizat majorarea semnificativă a conţinutului de materie organică, fosfor mobil şi potasiu schimbabil în stratul arabil de sol. Aplicarea drojdiilor de vin anual a asigurat un spor semnificativ de struguri de 1,2-2,2 t/ha sau cu 12-22% mai mult decât la martorul nefertilizat, unde s-a recoltat 10,2 t/ha.Acţiune semnificativă asupra productivităţii plantelor viţei-de-vie a avut-o şi vinasa. Sporul de recoltă în medie a constituit 0,9-1,0 t/ha sau cu 9-10% mai mult decât la martor. Borhotul de cereale a contribuit la obţinerea unor sporuri medii de producţie de 993-1292 kg/ha unităţi cereale sau cu 45-58 % mai mult în comparaţie cu varianta nefertilizată.

The article presents the results of field testing of three waste types: wine yeast, vinasse and grain mash derived from grape processing and ethyl alcohol production. The results proved that the administration of two doses of wine yeast (13 and 26 t/ha), of vinasse (300 and 600 m3 /ha) and of grain mash (50 and 100 m3 /ha) contributed to the significant increase ofthe organic matter content, mobile phosphorus and changeable potassium in the arable soillayer. The use of wine yeast annually ensured a significant increase of grape yields by 1.2 - 2.2 t/ha or by 12 - 22 % more than those obtained from the unfertilized control variant, where only 10.2 t/ha were harvested. The vinasse had a significant impact on the grapevines productivity as well. The grape harvest constituted on average 0.9 - 1.0 t/ha or by 9 - 10 % more than in the control variant. The grain mash contributed to obtain an average increase of the yield of 993-1292 kg/ha of grain units or by 45 -58 % more compared to the unfertilized variant.