Fără rezumat.

fără rezumat

fără rezumat

Fără rezumat.

Institutul de Silvicultură Câmpulung Moldovenesc a luat fiinţă ca urmare a apariţiei Decretului Lege nr. 175 publicat în Monitorul Oficial nr. 177 din 3 august 1948 pentru „Reforma învăţământului public” din Republica Populară Română şi prin decretul nr. 312 publicat în Monitorul Oficial nr. 261 din 9 noiembrie 1948 pentru reorganizarea învăţământului superior. Prin aceste reforme s-a urmărit realizarea unei mai ample dezvoltări a reţelei unităţilor de învăţământ de toate gradele şi toate specialităţile, cu o repartizare cât mai largă pe teritoriul ţării. Faptul a condus la crearea posibilităţilor de cuprindere a unui număr cât mai mare dintre copiii şi tinerii ţării, indiferent de posibilităţile lor materiale, în procesul de învăţământ.

fără rezumat

fără rezumat

Ocolul Silvic Putna gestionează păduri formate preponderent din specii de rășinoase (molid 42%, brad 19%, fag 38%), context în care apar o serie de probleme legate de controlul dăunărorilor. Cele mai importante insecte, pentru care se impun măsuri de control, sunt Lymantria monacha în pădurile de molid și Orchestes fagi în pădurile de fag. În plantațiile tinere, Hylobius abietis și populațiile de vânat (Cervidae) afectează puieții și arborii tineri prin vătămarea scoarței. Doborâturile și rupturile provocate de vânt și a zăpadă, dispersata sau în masă,crează probleme dificile, în special în arboretele dense și în arboretele tinere deteriorate. Uscarea bradului (Abies alba) este un fenomen care s-a intensificat în ultimii zece ani, în special în arboretele bătrâne.

Autorul arată activitatea de cercetare la Stațiune în 1992. Temele prioritare au fost: Reconstrucția ecologică a pădurilor deteriorate de vânat, tratarea arboretelor de molid din regiune afectate de vânt,  idnetificarea de soluții pentru controlul speciilor de  Lepidoptera care atacă conurile speciilor rășinoase. Un program important de cercetare se referă la structura și funcționalitatea ecosistemelor naturale de molid. În viitor ar fi necesar să se facă unele cercetări fundamentale privind structura trofică și stabilitatea dinamică a pădurilor de molid.

Această lucrare tratează principalii factori biotici și abiotici dăunători care afectează stabilitatea, respectiv rezistența pădurilor de molid din această zonă. Cercetările făcute aici în ultimele decenii au arătat că vântul, zăpada, managementul vânatului și putregaiul roșu de diferite tipuri, reprezintă principalii factori. Sunt de asemenea discutate condițiile favorabile pentru acțiunea acestor factori, precum și extinderea și intensitatea acestora. O atenție specială este acordată măsurilor de management care vizează creșterea stabilității acestor ecosisteme.