The role of cultural ecosystem services in sustainable management - a case study in forests managed by private forest districts in Romania | Rolul serviciilor ecosistemice culturale în managementul sustenabil – studiu de caz în pădurile administrate de ocoale silvice de regim din România

English. Cultural ecosystem services offer a range of benefits for human well-being, but from an identity perspective. These benefits include aesthetic experiences, knowledge and skills, spirituality, involvement in nature conservation, which means that, indirectly, cultural services ensure the preservation of all forms of life. The concept of cultural ecosystem services has become increasingly important in recent years as it helps to understand the socio-cultural value of forests and to balance stakeholder interests in forest management. In Romania, ecosystem services are recognised through the protection and production functions attributed to forests. Fortunately, the Romanian forestry system integrates many ecosystem services in the process of developing forest management, the first correlation between the specific functional categories of each stand type and the proposed silvicultural measures. Moreover, the mixed forestry policy instruments for forest ecosystem services refer to the necessary documents on the harmonisation of forestry planning with the management plan of protected natural areas and with the complementary ones offered by the FSC certification system. Cultural ecosystem services face several challenges, one of which is the lack of coherent concepts that hinder the assessment and integration of forest ecosystem services into landscape architecture design. The results of the analysis show that forests with a cultural role identified through the certification process generally refer to forests near cultural and/or heritage buildings (such as churches and monasteries) or forests offering important aesthetic and/or recreational values. Clearly, forest management certification contributes, with a simple methodological approach, to the identification of forests with a cultural role, especially in situations where forest management plans do not give them priority due to the limitations of functional zoning criteria. More than 40% of the cultural forests analysed have a recreational and ecotourism role, followed by those with spiritual or religious value with 18% of the total area of cultural forests analysed. Although seven types of cultural ecosystem services have been identified through this study, the cultural diversity component is impossible to differentiate at the national level because cultural diversity implies the existence of indigenous populations. Instead, the study can be expanded on a larger scale to identify more forests with inspirational or aesthetic value, both of which are valued at the landscape level.

Romanian; Moldavian; Moldovan. Serviciile ecosistemice culturale oferă o serie de beneficii pentru bunăstarea umană, dar dintr-o perspectivă identitară. Aceste beneficii includ experiențe estetice, cunoștințe și abilități, spiritualitate, implicarea în conservarea naturii, ceea ce înseamnă că, indirect, serviciile culturale asigură conservarea tuturor formelor de viață. Conceptul de servicii culturale ale ecosistemelor a devenit din ce în ce mai important în ultimii ani, deoarece ajută la înțelegerea valorii socio-culturale a pădurilor și la echilibrarea intereselor părților interesate în gestionarea pădurilor. În România, serviciile ecosistemice sunt recunoscute prin funcțiile de protecție și de producție atribuite pădurilor. Din fericire, sistemul forestier românesc integrează numeroase servicii ecosistemice în procesul de elaborare a managementului forestier, prima corelație între categoriile funcționale specifice fiecărui tip de arboret și măsurile silvice propuse. Mai mult decât atât, instrumentele de politică forestieră mixtă pentru serviciile ecosistemice forestiere fac referire la documentele necesare privind armonizarea planificării silvice cu planul de management al ariilor naturale protejate și cu cele complementare oferite de sistemul de certificare FSC. Serviciile ecosistemice culturale se confruntă cu mai multe provocări, una dintre acestea fiind lipsa unor concepte coerente care împiedică evaluarea și integrarea serviciilor ecosistemice forestiere în proiectarea arhitecturii peisajului. Rezultatele analizei arată că pădurile cu rol cultural identificate prin procesul de certificare se referă, în general, la pădurile din apropierea clădirilor culturale și/sau de patrimoniu (cum ar fi bisericile și mănăstirile) sau la pădurile care oferă valori estetice și/sau recreative importante. În mod evident, certificarea managementului forestier contribuie, printr-o abordare metodologică simplă, la identificarea pădurilor cu rol cultural, în special în situațiile în care planurile de management forestier nu le acordă prioritate din cauza limitărilor impuse de criteriile de zonare funcțională. Mai mult de 40% din pădurile culturale analizate au un rol recreativ și ecoturistic, urmate de cele cu valoare spirituală sau religioasă, cu 18% din suprafața totală a pădurilor culturale analizate. Deși prin acest studiu au fost identificate șapte tipuri de servicii ecosistemice culturale, componenta de diversitate culturală este imposibil de diferențiat la nivel național, deoarece diversitatea culturală implică existența populațiilor indigene. În schimb, studiul poate fi extins la o scară mai mare pentru a identifica mai multe păduri cu valoare inspirațională sau estetică, ambele valorificate la nivel de peisaj.