Identification of harmful factors affecting forest crops - general principles and a case study | Identificarea factorilor dăunători care afectează culturile forestiere – principii generale și un studiu de caz

English. Forest crops in green houses, nurseries, plantations, etc. are frequently affected by many harmful factors and the prevention or limitation of damage caused by these factors requires a correct and rapid diagnosis of them. However, correct diagnosis is a complicated process and our literature does not provide information on how to proceed so that a correct diagnosis can be reached in the shortest possible time. This paper presents the steps of a systematic approach, designed to facilitate this process: obtaining the big picture or understanding the context, analyzing representative samples taken from the affected culture, detailed analysis of the damaged organs; analyzing and synthesizing the information obtained, respectively establishing the diagnosis. The general principles are supported by numerous examples from the author's experience or from the literature. To illustrate how to apply the systematic approach in diagnosing disorders, diseases or injuries caused by various factors, it is presented - as a case study - how  the cause of sprouting failure in Norway spruce seedlings was determined for a greenhouse culture. Applying in this particular case, the principles mentioned, information was gathered on the basis of which four of the hypotheses formulated in order to explain the mentioned phenomenon were invalidated. These hypotheses were: the seeds sown were of poor quality; seed germination did not occur due to water deficiency or excess; the seedlings did not sprout, being affected by the cold that occurred after sowing; seedlings did not sprout due to their damage by various organisms in the seedbed. All the information gathered was corroborated in the sense of validating the fifth hypothesis, namely the death of seeds in the process of germination due to the toxic effect of the substance used to disinfect the seedbed (Basamid, which has as active substance dazomet). This is an eloquent example of the importance of knowing the context in which the phenomenon studied occurred. Without the information obtained at this stage of the investigation, a correct and relatively rapid diagnosis would not have been possible.

Romanian; Moldavian; Moldovan. Culturile forestiere din solarii, pepiniere, plantații etc. sunt afectate frecvent de numeroși factori dăunători și prevenirea sau limitarea pagubelor cauzate de acești factori necesită o diagnosticare corectă și rapidă a lor. Diagnosticarea corectă este însă un proces complicat și în literatura noastră de specialitate nu sunt prezentate informații cu privire la modul în care ar trebui să se procedeze, astfel încât să se ajungă la un diagnostic corect într-un timp cât mai scurt. În lucrarea de față sunt prezentați pașii unei abordări sistematice, meniți să faciliteze acest proces: obținerea imaginii de ansamblu sau înțelegerea contextului, analizarea unor eșantioane reprezentative prelevate din cultura afectată, analizarea în dataliu a organelor vătămate; analizarea și sinteza informațiilor obținute, respectiv stabilirea diagnosticului. Principiile generale sunt susținute de numeroase exemple din experiența autorului sau din literatura de specialitate. Pentru ilustrarea modului de aplicare a abordării sistematice în diagnosticarea dezechilibrelor fiziologice, a bolilor sau a vătămărilor cauzate de diverși factori, se prezintă - ca studiu de caz – felul în care s-a procedat pentru stabilirea cauzei nerăsăririi plantulelor de molid într-o cultură efectuată în solar. Aplicând, la acest caz concret, principiile menționate, s-au cules informații pe baza cărora au fost invalidate patru dintre ipotezele formulate în vederea explicării fenomenului menționat (semințele semănate au fost de calitate necorespunzătoare; germinarea semințelor nu s-a produs din cauza deficitului sau excesului de apă; plantulele nu au răsărit fiind afectate de frigul survenit după semănare; plantulele nu au răsărit din cauza vătămării lor în sol de către diverse organisme). Toate informațiile culese s-au coroborat în sensul validării celei de a cincea ipoteze, respectiv moartea semințelor aflate în procesul de germinare ca urmare a efectului toxic al substanței folosite pentru dezinfectarea patului germinativ (Basamid, care are ca substanță activă dazomet). Acesta este un exemplu elocvent pentru importanța pe care o are cunoașterea contextului în care s-a produs fenomenul studiat. Fără informațiile obținute în această fază a investigațiilor, un diagnostic corect și relativ rapid nu ar fi fost posibil.