Refine search
Results 1-10 of 26
Bucovina Forestieră la 80 de ani de la prima apariție
2023
Radu Leontie Cenușă
Articolul rezumă periplul revistei Bucovina Forestieră, ce împlinește în 2023 opt decenii de la apariția primului număr. Prima parte a articolului conține o serie de citate din primul editorial al revistei, precum și conținutul primului număr, inclusiv autorii articolelor respective. Structura primului număr a rămas neschimbată de-a lungul anilor, fapt ce dovedește nu doar consecvență, ci și larga deschidere către diverse categorii de cititori, revista nefiind dedicată doar publicării articolelor științifice. În partea a doua a articolui este omagiată personalitatea d-lui dr. Radu Ichim, ce s-a implicat cel mai mult nu doar în reluarea activității editoriale, ci și în formarea unui colectiv redacțional puternic motivat de apartenența la corp profesional ce a căutat și cauntă în continuaer să mențină standarde profesionale menite a proteja nu doar pădurile și pe cei ce locuiesc în proximitatea lor.
Show more [+] Less [-]Contribuții la îmbunătățirea modului de diferențiere pe specii și sortimente a prețului lemnului pe picior
2022
Cristian Panaite | Marian Drăgoi
Calculul prețului de valorificare a masei lemnoase exploatabile reprezintă una din preocupările constante ale administratorilor de păduri, interesați în vânzarea întregii cantități de masă lemnoasă pusă în valoare. Nu doar prețurile, dar și sistemul de formare a acestora trebuie să asigure o rentabilitate minimă a fiecărei etape a lanțului de aprovizionare pentru obținerea primului produs finit cu grad ridicat de omogenitate: bușteni, cherestea, plăci aglomerate, furnire, placaje, pastă papetară, lemn de foc. Deocamdată, Regia Autonomă a Pădurilor vinde cu precădere lemn pe picior, prin licitații publice deschise, închise sau electronice, participanții fiind companii de exploatare forestieră cu atestat valabil, criteriul de adjudecare fiind prețul cel mai mare oferit. O parte din masa lemnoasă este comercializată sub formă de lemn fasonat, în sortiment definitiv, la drum auto forestier sau depozit. Datele utilizate în prezentul articol sunt reprezentate de rezultatul licitațiilor de masă lemnoasă pe picior organizate de către RNP-Romsilva prin Direcția Silvică Suceava, în perioada 2010-2013, pentru un număr de 1409 partizi în volum brut cumulat de 580.946 m3. Analizând pur și simplu tranzacțiile cu lemn pe picior și folosind patru regresii multiplicative, liniarizate prin logaritmare, am putut calcula coeficienții valori convenționali pentru molid și brad, într-o manieră relativ simplă, ce reflectă de fapt o situație a pieței pe care agenții economici o sesizează de foarte mult timp: într-un context tehnologic total diferit de cel din trecut, dominat acum de instalații de debitare capabile să utilizeze eficient orice sortiment de lemn rotund, interesul pentru lemnul foarte gros a scăzut și, normal, și valoarea tehnologică a acestuia
Show more [+] Less [-]Rolul serviciilor ecosistemice culturale în managementul sustenabil – studiu de caz în pădurile administrate de ocoale silvice de regim din România
2023
Ramona-Elena Scriban | Marian Drăgoi | Carmen Bădăluță | Laura Bouriaud
Serviciile ecosistemice culturale oferă o serie de beneficii pentru bunăstarea umană, dar dintr-o perspectivă identitară. Aceste beneficii includ experiențe estetice, cunoștințe și abilități, spiritualitate, implicarea în conservarea naturii, ceea ce înseamnă că, indirect, serviciile culturale asigură conservarea tuturor formelor de viață. Conceptul de servicii culturale ale ecosistemelor a devenit din ce în ce mai important în ultimii ani, deoarece ajută la înțelegerea valorii socio-culturale a pădurilor și la echilibrarea intereselor părților interesate în gestionarea pădurilor. În România, serviciile ecosistemice sunt recunoscute prin funcțiile de protecție și de producție atribuite pădurilor. Din fericire, sistemul forestier românesc integrează numeroase servicii ecosistemice în procesul de elaborare a managementului forestier, prima corelație între categoriile funcționale specifice fiecărui tip de arboret și măsurile silvice propuse. Mai mult decât atât, instrumentele de politică forestieră mixtă pentru serviciile ecosistemice forestiere fac referire la documentele necesare privind armonizarea planificării silvice cu planul de management al ariilor naturale protejate și cu cele complementare oferite de sistemul de certificare FSC. Serviciile ecosistemice culturale se confruntă cu mai multe provocări, una dintre acestea fiind lipsa unor concepte coerente care împiedică evaluarea și integrarea serviciilor ecosistemice forestiere în proiectarea arhitecturii peisajului. Rezultatele analizei arată că pădurile cu rol cultural identificate prin procesul de certificare se referă, în general, la pădurile din apropierea clădirilor culturale și/sau de patrimoniu (cum ar fi bisericile și mănăstirile) sau la pădurile care oferă valori estetice și/sau recreative importante. În mod evident, certificarea managementului forestier contribuie, printr-o abordare metodologică simplă, la identificarea pădurilor cu rol cultural, în special în situațiile în care planurile de management forestier nu le acordă prioritate din cauza limitărilor impuse de criteriile de zonare funcțională. Mai mult de 40% din pădurile culturale analizate au un rol recreativ și ecoturistic, urmate de cele cu valoare spirituală sau religioasă, cu 18% din suprafața totală a pădurilor culturale analizate. Deși prin acest studiu au fost identificate șapte tipuri de servicii ecosistemice culturale, componenta de diversitate culturală este imposibil de diferențiat la nivel național, deoarece diversitatea culturală implică existența populațiilor indigene. În schimb, studiul poate fi extins la o scară mai mare pentru a identifica mai multe păduri cu valoare inspirațională sau estetică, ambele valorificate la nivel de peisaj.
Show more [+] Less [-]Recenzii
2023
Marian Drăgoi | Bogdan-Ionuț Pleșca
Mihai-Leonard Duduman: Metodologia Cercetării Științifice în Silvicultură - Volumul 1 - Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, 2023. 151p. ISBN 978-973-666-782-4 Gruiță Ienășoiu, Frink József Pál, Gabriel Lazăr, Diana Vasile și Adrian Indreica: Plante identificate în pătura erbacee în rețelele de cercetare și monitorizare forestieră existente în România - Ghid ilustrat- Editura Silvică, 2022. 256p. ISBN 978-606-8020-87-7
Show more [+] Less [-]Paradoxurile legislației silvice
2023
Marian Drăgoi | Vasile Iosifescu
Prezentul editorial discută o serie de aspecte ridicate de noul cod silvic, document programatic ce finalizează o triadă participativă, ce a mobilizat, în ultimii cinci ani, o serie de specialiști și de factori interesați, într-un demers teoretic și practic fără precedent: s-a pornit de la valori și principii, apoi s-a formulat o strategie forestieră și, în baza ei, proiectul unui nou cod silvic. Articolul nu pune în discuție oportunitatea unor prevederi sau schimbări de încadrare juridică a unor delicte silvice, ci explică mai degrabă niște consecințe previzibile ale acestor schimbări, în contextul în care autoritățile cu atribuții de control, inclusiv poliția, nu pot instrumenta corect o serie de dosare penale. Pe de o parte, mai există o serie de aspecte controversate privind modul de raportare la amenajamentele silvice dar, pe de altă parte, s-a rezolvat și spinoasa problemă a evaluării de mediu, ce se va face simultan cu descrierea parcelară (teoretic ).
Show more [+] Less [-]Modelul catastrofei – vârf și utilizarea lui la caracterizarea dinamicii pădurilor
2023
Radu Leontie Cenușă
Modelul catastrofei – vârf a solicitat atenția cercetătorilor ecologi și silvici, găsindu-și numeroase aplicații și în aceste domenii. Bazele sale matematice se regăsesc in teoria matematică a catastrofelor, din mai vastul domeniu al cercetării complexității. Dintre numeroase modele rezultate din această teorie, modelul catastrofei-vârf a fost considerat ca fiind cel mai adecvat studiului dinamicii pădurilor. Modelul se bazează pe două variabile independente, ecuația generând prin variabila de ieșire o suprafață discontinuă, ce marchează momentul manifestării catastrofei (a perturbărilor). Acest model a fost aplicat mai întâi la scară continentală în America, având ca variabile de intrare intensitatea perturbării și capacitatea marginii de masiv de a tampona efectele perturbatoare si ca variabilă de ieșire proporția speciilor pioniere/climax în compoziția noului arboret. Au fost luate în considerare toate genurile de pertubări, de la căderea unui arbore până la incendii pe mari suprafețe. Prin studiul pădurilor din Franța, au fost stabilite șase tipuri de dinamică post perturbare numite tot modele: modelul rezistență, modelul „Sisif”, modelul mozaic, modelul expansiune, modelul colonizare și modelul regenerare. Pentru fiecare din acestea s-au stabilit traiectoriile probabile de dinamică prin 4 domenii, de la stadiul de pionier până la stadiul de climax. În ultimul capitol e face o demonstrație de aplicabilitate la nivelul vegetației forestiere din țara noastră, fiind alese un număr de 21 de habitate forestiere (datorită corespondențelor cu habitatele europene) pentru care au fost indicate (tabelar) cele mai frecvente perturbări și cele mai probabile modele de dinamică succesională post perturbare. S-a considerat ca necesară prezentarea valențelor acestui model specialiștilor din România datorită importanței pe care dinamica forestieră o are din punct de vedere al ecologiei forestiere, amenajării pădurilor și învățământului silvic.
Show more [+] Less [-]Un colocviu de succes în lumea Regelui-Soare...
2023
Valeriu-Norocel Nicolescu
Cronica prezintă cele mai importante rezultate ale colocviului intitulat „Le bois, source de ressource durable - un acteur de la transition” și realizat în cadrul schimburilor existente din anul 2019 între SCNF (Société nationale des chemins de fer français) și Societatea franco-japoneză de tehnici industriale. Colocviul a inclus conferința propriu-zisă, găzduită la Versailles (23-25 octombrie), precum și două zile pe teren, în regiunea lorenă (nord-estul Franței) (26-27 octombrie). Gazda colocviului a fost École nationale supérieure de paysage (ENSP), instituție de învățământ superior creată în anul 1976 și care funcționează în spațiile fostei École nationale supérieure d’horticulture, înființată la Versailles în anul 1874. Manifestarea de la Versailles a urmărit să abordeze problema asigurării și utilizării raționale și durabile a resurselor de lemn, ținând cont și de aspecte legate de biodiversitate și de funcțiile sociale ale pădurilor. În consecință, colocviul și-a propus un schimb de idei intre „actorii” care participă la producerea și transformarea „acestui material cu calități excepționale” și utilizatorii lui finali. Cele trei zile de conferință s-au desfășurat în trei direcții: (1) Abordarea istorică și socială a pădurilor, (2) Reconcilierea resurselor de lemn cu biodiversitatea și (3) Anticipare, cu numeroase prezentări în legătură cu temele amintite. Colocviul a continuat cu o deplasare pe teren în zona lorenă a Franței, unde gazda primei zile a vizitei pe teren a fost stațiunea de la Champenoux a Centrului de cercetări Grand Est-Nancy din cadrul INRAe, organismul de cercetare agricolă, alimentară și de mediu, inclusiv forestier, al Franței. Aici ni s-a prezentat activitatea stațiunii, care găzduiește trei unități de cercetare forestieră, laboratoarele din incinta acesteia, precum și Arboretumul Amance, aflat în proximitate. În ultima zi, participanții s-au deplasat în Forêt de Haye, un masiv forestier de cca 11.000 ha, din care 6500 ha păduri de stat, situat în apropiere de Nancy. Dintre aspectele cele mai sugestive ale vizitei pe teren se pot aminti (i) posibilitatea exploatării arborilor din rărituri cu ajutorul harvesterelor (combine de exploatări), după însemnarea cu vopsea a exemplarelor de extras și deschiderea culoarelor de acces, (ii) problemele deosebite cu fenomenul de uscare a fagului, mai ales pe soluri foarte superficiale (doar 20-30 cm de orizont mineral), pe fondul absenței de lungă durată a precipitațiilor în decursul sezonului de vegetație, (iii) interesul special acordat speciilor rare și cu lemn prețios gen Sorbus torminalis sau Sorbus domestica în timpul aplicării operațiunilor culturale, specii a căror creștere în grosime este favorizată prin intervenții de sus, urmărind situarea lor în condiții de creștere liberă (fără competiție) la nivelul coroanei.
Show more [+] Less [-]Un profesor bun reușește să explice și să se facă înțeles. Un profesor extraordinar reușește să inspire!
2021
Ciprian Palaghianu
În 25 iunie 2021, Facultatea de Silvicultură a sărbătorit un astfel de profesor extraordinar. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava i-a acordat titlul de PROFESOR EMERITUS domnului Profesor universitar doctor inginer Radu Leontie Cenușă.Motivarea acestei distincții este fondată pe mai multe fapte:(i) rolul de creator de școală forestieră pe care Profesorul l-a avut. Și aici mă refer nu doar la rolul pe care l-a avut alături de domnul Radu Ichim, Nicolae Geambașu sau Ion Barbu în susținerea ideii de reînființare a Facultății de Silvicultură în Bucovina ci și la rolul în consolidarea colectivului și instruirea promoțiilor de silvicultori în spiritul respectului față de pădure;(ii) generoasa carieră didactică și științifică a domniei sale, activitatea sa de cercetare cuprinzând un număr impresionant de proiecte, cărți, articole sau comunicări recunoscute și apreciate de comunitatea științifică forestieră.
Show more [+] Less [-]Scurtă privire asupra învățământului silvic superior în România între anii 1906 și 1933
2017
Școala Politehnică ”REGELE CAROL II”
Lucrarea pe care o reproducem în acest număr al revistei Bucovina Forestieră constituie o continuare a celei prezentate în numărul anterior, care evoca întemeierea și perioada de început a învățământului silvic în Regatul României, desfășurată în cea de-a doua jumătate al sec. al XIX-lea Aceasta continuă prezentarea retrospectivă a învățământului superior silvic din România pe durata primelor 3 decenii ale sec. XX, între 1906 și 1933. Prezentarea este împărțită pe 2 perioade distincte: (i) perioada 1906-1923, subîmpărțită, la rândul ei, în două secvențe separate de primul război mondial, respectiv anterioară (1906-1916) și posterioară (1919-1923) războiului; (ii) perioada 1923-1933.
Show more [+] Less [-]PROFIL DE PROFESOR : dr. ing. Radu ICHIM – 100 de ani de la naștere
2021
Ion Barbu | Radu Leontie Cenușă
Pe 21 februarie, 2021, silvicultura românească a omagiat discret, așa cum i-a fost întreaga viață, un secol de la nașterea profesorului dr.ing. Radu Ichim, fondatorul stațiunii de cercetare a molidului de la Câmpulung-Moldovenesc. Personalitate marcantă a științei silvice din Bucovina, dr. Radu Ichim a impus, prin forța exemplului, un standard etic și profesional greu de egalat, ce este o continuă provocare pentru noi toți. Autorii acestui editorial trec în revistă atât cărțile de referință publicate de domnul dr. Radu Ichim cât și excepționala carieră profesională a acestuia.Excepțională atât prin amplitudine – practic, domnul dr. Radu Ichim a acoperit toate sectoarele în care un inginer silvic poate funcționa – cât și prin calitatea rezultatelor, cariera domniei sale este strâns legată de silvicultura și cultura Bucovinei, în care s-a format. A absolvit un prestigios liceu „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, după care a urmat cursurile Facultății de silvicultură din București, pe care a absolvit-o în 1944. Pe lângă amplele și numeroasele rapoarte de cercetare, articole și cărți, principalul rezultat al prodigioasei sale activități este chiar revista Bucovina Forestieră.
Show more [+] Less [-]