Schemele de plăți bazate pe rezultat sunt așa numitele scheme de agro-mediu în care fermierii și administratorii de terenuri sunt plătiți pentru a permite sau pentru a spori prezența pe terenul lor a unor specii de păsări, fluturi sau flori cu o importanță deosebită din punctul de vedere al biodiversității, fermierul primind o plată corespunzătoare rezultatului dorit de autoritatea de mediu. Articolul realizează o analiză a modului de implementare a acestui tip de scheme la nivel european și național. Pentru descrierea schemelor la nivel european, s-a realizat o analiză a contractelor de plăți bazate pe rezultat existente în bazele de date internaționale. În România, Fundația ADEPT a implementat o schemă pilot de plăți pentru biodiversitate bazate pe rezultat a cărui scop a fost recompensarea gospodăririi practice a terenurilor. În urma analizei contractelor de plăți bazate pe rezultat la nivel european și național, obiectivul comun al acestora a fost protejarea biodiversității. Fermierii români au menționat că necurățarea pășunilor duce la pierderea biodiversității. Aceștia consideră că acest tip de schemă necesită mai puțin efort, timp și cost de producție însă veniturile sunt mai scăzute decât schemele clasice. Ca urmare, un indicator important de funcționare al acestei scheme constă în libertatea de decizie a proprietarului privind măsurile necesar a fi aplicate pentru atingerea rezultatului dorit. Pentru a se implementa plăți pentru servicii ecosistemice și biodiversitate la scară mare, este necesar a se trece de două obstacole principale: lipsa speciilor indicatoare și oponența autorităților. Condiția de bază a aplicării schemelor de plăți bazate pe rezultat este ca sistemul legislativ să permită asumarea voluntară de către proprietari a unor obiective de conservare.

The study was performed in a degraded ecosystem by grazing from North-Est of Romania. The aim of the study was to determine main characteristics of primary succession in a pioneer stage initiated on a weathered land by intensive grazing and to identify vegetation classes and potential successional directions. Primary succession analysis was performed by non-systematic inventory in rectangular experimental plots of 25 m2, by identifying woody species presence, biometric measurements (diameter, number of individuals/bushes, number of stems and heights). The analysis of composition indicated the presence of 17 woody species, which were further grouped in classes of vegetation (Corylus-Carpinus, Cornus-Crataegus, Crataegus-Corylus, Populus- Carpinus, names according to two first dominant species). The classes were distinguished as associations between the main pioneer species (Corylus avellana L., Crataegus monogyna Jacq., Cornus sanguinea L., Populus tremula L.). Variability of diameters and heights indicating homogeneous distribution of structure. Grazing had a very important role in the installation and increase of species diversity (zoochor vector), as the most instaled species has a zoochor type dissemination. The possible directions of succession (beech forests or beech and hornbeam forests) were also discussed.

Furtuna produsă de „Viața secretă a copacilor”, o carte provocatoare scrisă de Peter Wohlleben, nu s-a oprit și continuă să alimenteze dispute dure între cercetarea tradițională a fiziologiei plantelor, bioinformatică și știința cunoașterii. Aparent, această nouă filozofie a științelor naturale se bazează pe o nouă paradigmă a neurologiei, promovată de neurologul român Dumitru Constantin Dulcan, care presupune că celulele trebuie să aibă propriul sistem nervos rudimental. Admitând această ipoteză, trebuie să luăm în considerare un alt orizont în interpretarea lumii vii.

O plantație pură de stejar roșu, 2 x 1 m (5000 puieți ha-1), a fost instalată în parcul castelului Mikes (Zăbala, județul Covasna) în primăvara anului 2012. Condițiile ecologice locale (temperatura medie anuală 7,6 oC, precipitațiile medii anuale 616 mm, Districambosol tipic) sunt de bonitate mijlocie pentru stejarul roșu, ca și pentru vegetația naturală (goruneto-făgete). O lucrare de curățiri a fost aplicată în cele două suprafețe de probă (SP) de cercetare / demonstrative instalate în aprilie-mai 2019, care a prezentat câteva caracteristici interesante înainte de intervenția la vârsta de 7 ani: (i) desime 4692 arb ha-1 (SP1) și 3692 arb ha-1 (SP2); (ii) diametrul mediu aritmetic 4,84 cm (SP1) și 5,01 cm (SP2); peste 40% din arbori, în ambele SP, au avut diametre peste 5 cm (creșterea medie în diametru peste 7 mm an-1); (iii) diametrul mediu al suprafeței de bază: 5,05 cm (SP1) și 5,12 cm (SP2); (iv) înălțimea medie aritmetică: 6,48 m (SP1) și 6,77 m (SP2); peste 40% din arbori, în ambele SP, au avut peste 7 m înălțime (creșterea medie în înălțime peste 1 m an-1); (v) înălțimea corespunzătoare diametrului mediu al suprafeței de bază: 6,75 m (SP1) și 6,88 m (SP2). Lucrarea de curățiri a fost predominant de jos și de intensitate puternică (SP1), respectiv moderată (SP2), pe număr de arbori, și moderată (ambele SP) pe suprafață de bază. Arboretul rămas, în ambele SP,  este încă des (desimea peste 3200 arb ha-1; suprafața de bază peste 7 m2 ha-1), cu diametre medii și înălțimi medii mai mari decât cele inițiale, respectiv indici de zveltețe mai mici. Numărul de „potențiali” arbori de viitor, aleși și însemnați cu vopsea înainte de curățire pe baza criteriilor vigoare-calitate-spațiere, a fost mai mare (538 arb ha-1 în SP1, 461 arb ha-1 în SP2) decât în alte țări europene (maximum 400 arb ha-1). Deoarece o parte din acești arbori prezintă înfurciri la înălțimi sub 4 m, doar 150-200 arb ha-1 din aceste exemplare vor fi selectate de-a lungul fazei de păriș, când se dorește aplicarea unei silviculturi pe arbore, care urmărește creșterea liberă (fără competiție la nivelul coroanei) a acestora.

Plantele medicinale („buruienile tămăduitoare”) au fost găsite de oameni, din cele mai vechi timpuri: sub versanți umbroși, pe marginile sau în adâncimea pădurilor, în covorul multicolor de pajiști și poieni, în văile umede ale râurilor și ale pâraielor. Acestea au fost singurele medicamente accesibile și gratuite. Ca și în cazul altor popoare, locuitorii așezărilor românești și-au vindecat suferințele în perioade de calm sau în perioade de restriște, când invaziile temporare ale hoardelor de popoare migratoare i-au obligat să părăsească așezările și să se ascundă în locuri secrete.

Conținutul acestui articol este Laudatio prezentat de profesorul Davide Pettenella înainte de a i se acorda titlul de Doctor Honoris Causa de către Universitatea din Suceava. Davide Pettenella a promovat un acord ERASMUS între Universitatea din Padova și Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava și personal a fost implicat în integrarea rapidă a studenților noștri în programele de master și de cercetare. Colaborarea noastră a fost extinsă o dată în cadrul proiectului internațional STARTREE FP7 privind evaluarea economică a produselor forestiere ne-lemnoase, precum și în alte grupuri de cercetare create în Acțiunile de cost E 30, E 50 și FP 1203.

în curând

În curând