Jurnalistul britanic Charlie Ottley este, de aproape un deceniu, unul dintre cei mai perseverenți ambasadori ai imaginii României în lume. Fascinat de frumusețea și naturalitatea țării noastre, Charlie face emisiuni de televiziune, scrie editoriale și reportaje pentru cele mai prestigioase canale media din lume, necontenind să laude măreția și sălbăticia munților Carpați sau biodiversitatea. Născut în urmă cu 49 de ani la Winchester, în Anglia, Charlie a devenit prieten al României după de a colindat lumea în lung și-n lat spre a descoperi frumuseți. Mereu a fost omul încercat de focul cunoașterii și a căutat să descopere părțile frumoase ale națiilor. Dublu licențiat al Universității din Bristol, în teologie și filosofie, Charlie Ottley și-a încercat norocul și în jurnalism, absolvind și facultatea de profil de la City University din Londra. După un scurt stagiu la Londra, a ajuns șeful biroului de corespondenți de la Los Angeles al grupului media World Entertaiment News Network. Acum, Charlie Ottley scrie constant pentru The Dail Mail, Food and Travel Magazine şi Vanity Fair. În urmă cu două decenii și-a făcut propria televiziune, Forge TV, filmând reportajele pe care le făcea pentru Daily Express. A călătorit prin lume producând o serie de emisiuni culinare spectaculoase. Astfel, a descoperit ”aromele” mâncărurilor din Chile (Flavours of Chile), Columbia, Peru, Mexic, Spania, Grecia, Scoția sau Africa de Sud. Succesul seriei, difuzată pe Travel Channel, a asigurat o nouă serie bazată pe partea culinară şi de călătorii, intitulată Flavours of Chile. În următorii 12 ani a realizat serii similare în Peru, Spania, Mexic, Scoţia, Africa de Sud, Columbia şi Grecia. În 2011, Charlie Ottley a venit pentru prima oară în România cu același scop de a descoperi tradiția culinară și de natura. A fost fascinat și de atunci își canalizează eforturile pentru a ajuta la păstrarea bogăţiilor naturale ale României. A realizat celebra seriei de reportaje televizate, Wild Carpathia, difuzată în 110 ţări şi tradusă în 11 limbi. În vara lui 2017, Charlie Ottley a prezentat ultimul episod din Wild Carpathia la sediul ONU din New York, fiind aplaudat la scenă deschisă de reprezentanţii a 193 de ţări şi sute de personalități mondiale prezenți la acel eveniment. La finalul anului trecut, ambasadorul României sălbatice și-a cumpărat o casă în Bran și intenționează să o transforme într-un veritabil loc de pelerinaj al prietenilor englezi care, la rândul lor, vor deveni – asemenea lui Charlie – ”reprezentanți diplomatici” ai României.

Duglasul verde a fost introdus în Ocolul silvic Călimănești la începutul secolului al 20-lea. În prezent, există 78 de arborete cu duglas verde care acoperă 1451,1 ha, din care specia se întâlnește pe 389,15 ha. Doar șapte din aceste arborete sunt pure (ponderea duglasului verde cel puțin 80%), în timp ce majoritatea lor (71) sunt amestecate atât cu specii de rășinoase (spre exemplu, molid, brad, pin silvestru și larice european), cât și de foioase (predominant fag, gorun, carpen, paltin de munte, dar și cireș pădureț, tei cu frunză mică și frasin comun). Specia a fost utilizată mai ales în etajul de vegetație al fagului, la altitudini cuprinse între 250 și 1100 m. În consecință, solurile de sub aceste arborete sunt foarte variate, de la cele brune la brune podzolice sau chiar podzoluri. Duglasul verde a prezentat o rezistență remarcabilă la boli și dăunători, precum și inexistența vătămărilor de zăpadă sau vânt. Pe întreaga suprafață cercetată, diametrele și înălțimile speciei au fost mai mari decât ale celor coabitante, fie rășinoase sau foioase. În cel mai bătrân arboret (vârsta 115 ani), duglasul verde a atins 83,2 cm în diametru și 40,5 m în înălțime, cu o producție de lemn de 1167.1 m3 ha-1.

Studenții pasionați de științe în domeniul silviculturii și protecției mediului au avut o nouă oportunitate de a se întâlni și de a-și împărtăși idei și experiențe. Sub îndrumarea Facultăților de Silvicultură din Suceava și Brașov, a avut loc în Vatra Dornei, județul Suceava, în perioada 26-27 mai 2023, cea de a VIII-a ediție a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice Studențești pe teme de silvicultură și protecția mediului. La acest eveniment au participat studenți din șase centre universitare din țară, sesiunea având loc la Centrul de Pregătire și Formare Continuă al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava. Lucrările susținute au acoperit o gamă diversă de teme. În urma prezentărilor fiecare student a primit câte o diplomă de participare și câte o carte, iar cele mai bune lucrări de la fiecare universitate au fost premiate de către sponsorul evenimentului ASFOR oferind o sumă de 700 de lei, o carte și o revistă. A doua zi a sesiunii a fost dedicată unei excursii tematice care a avut loc în Parcul Național Călimani.

Ultima întâlnire din cadrul proiectului EFFECT a avut loc la Sighișoara în perioada 24-26 mai 2023. În cadrul manifestării în format hibrid au fost dezbătute subiecte de actualitate referitoare la analiza și dezvoltarea unor contracte care să contribuie la creșterea performanței mediului în special la nivelul sectorului agricol. Acest eveniment științific a reunit un număr de 20 de specialiști, cercetători, cadre universitare și studenți doctoranzi din domeniul agriculturii, economiei și silviculturii de la: Kiel University, University of Tartu, Óbuda University, Technische Universität München și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.  Evenimentul a inclus sesiuni de comunicări științifice, prezentări ale rezultatelor din cadrul proiectului, workshop și activități de teren.

Pesticidele sunt produse de natură chimică sau biologică, utilizate în controlul populațiilor de organisme dăunătoare de orgine animală sau vegetală. Au cunoscut o largă utilizare în agricultură, unde au fost folosite din cele mai vechi timpuri. În silvicultura din România au fost promovate mai ales după naționalizarea pădurilor, atât silvicultorii cât și conducerea țării fiind preocupați de obținerea unor producții cât mai ridicate de masă lemnoasă. Cele mai utilizate au fost și rămân în continuare insecticidele. Acestea au fost folosite în mod deodebit în controlul populațiilor de insecte defoliatoare a pădurilor de stejar (Lymantria dispar, Tortrix viridana, specii de geometride). Se disting trei perioade importante în aplicarea insecticidelor, acestea fiind strâns legate de substanța activă ce a stat la baza obținerii, cât și de eficiența economică a utilizării lor. În prima perioadă (1954-1985) au fost utilizate produse organoclorurate, total neselective și persistente, pe bază de DDT și HCH, inițial în doze deosebit de mari (30-40 kg/ha), cu efecte nefavorabile majore asupra mediului, faunei și sănătății umane. S-a impus derularea unor lucrări de cercetare, care să conducă la eliminarea acestor neajunsuri, reușindu-se reducerea considerabilă a normelor de consum ale acestor categorii de insecticide  la doar un 1kg/ha. Utilizarea îndelungată a produselor organoclorurate a condus însă la apariția fenomenului de rezistență încă de la începutul anilor 1960, manifestat de către un număr important de specii. S-a procedat la utilizarea unor altfel de insecticide, de asemenea neselective, precum produsele organofosforice și piretroizii de sinteză (1986-1990). Nici aplicarea acestor categorii de insecticide nu a fost benefică din punct de vedere ecologic, majoritatea studiilor indicând concentrații ridicate ale acestor produse în sol și în lanțurile trofice din ecosistemele forestiere. O etapă nouă (după anul 1990), legat de folosirea insecticidelor în combaterea dăunătorilor forestieri, a constituit-o cea a utilizării pesticidelor selective, chimice și biologice, aplicate în doze extrem de reduse și cu impact minimal asupra entomofaunei utile, mediului și sănătății omului. În prezent ne aflăm într-o perioadă de tranziție, certificarea FSC a pădurilor fiind deosebit de limitativă în folosirea pesticidelor în controlul organismelor dăunătoare.

Asigurarea unei gestionări durabile a pădurilor este principiul fundamental al managementului forestier și e adresată la nivel legislativ în România, silvicultorii fiind provocați să răspundă și să se adapteze cerințelor și condițiilor unei societăți moderne, societate aflată într-o continuă evoluție. Astfel, competențele oferite de învățământul superior silvic trebuie în permanentă adaptate pentru a ține pasul cu evoluția societății. Prezentul studiu are drept scop analiza percepțiilor studenților anului I din cadrul Facultății de Silvicultură din Suceava asupra gestionării pădurilor din România. Pentru realizarea studiului s-a folosit metoda anchetei pe bază de chestionar. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 252 de studenți (197 băieți și  55 fete) în perioada 2015-2020. 75% dintre respondenți consideră că pădurile României nu sunt gestionate corespunzător, că aceste păduri sunt tăiate abuziv și ilegal (84%) și mult mai mult decât în ​​alte țări europene (75%). În ceea ce privește tăierile de pădure în următorii 10 ani, 56% sunt de părere că acestea ar trebui oprite total în timp ce 23% consideră că mai degrabă nu. Părerile studenților anului I asupra imaginii gestionării pădurilor private sunt împărțite în mod egal. Astfel 34% consideră că imaginea s-a deteriorat, 33% consideră că imaginea s-a îmbunătățit și 33% că a rămas la fel. În cazul gestionării pădurilor de stat procentul celor care cred că situația s-a deteriorat este identic cu al celor care cred că situația a rămas la fel (38%). Doar 24% consideră că situația s-a îmbunătățit. Studiul oferă  informații esențiale atât pentru direcțiile de comunicare cu publicul larg și de îmbunătățire a educației forestiere la nivel pre-universitar pentru de-mitizarea unor teme percepute distorsionat față de realitățile datelor statistice existente, dar și asupra direcțiilor de îmbunătățire a curriculei universitare necesar a fi adaptate pentru a adresa cu fundamente științifice preocupările studenților privind problematicile de gestionare a pădurilor naționale.

Stejarul (Quercus robur L., 1753) și gorunul (Q. petraea (Matt) Liebl., 1784) sunt specii de arbori longevive, deosebit de valoroase sub aspect ecologic și economic, constituind componente importante ale pădurilor de foioase din zonele de câmpie și deal din România. Deși pădurile de stejari au o mare capacitate de refacere, în ultimele decenii acestea au fost afectate în numeroase rânduri de episoade de declin, având drept consecință volume mari de arbori uscați. În ultima perioadă s-a constatat creșterea frecvenței, precum și manifestarea diferită a acestora. Rolul important al speciilor de Agrilus în fenomenul de declin al stejarilor rezidă în faptul că acestea acționează în faza terminală a succesiunii de factori ce conduc la declin, împiedicând refacerea și provocând moartea arborilor. Cu toate acestea, nu sunt suficiente date privind infestările produse de speciile de Agrilus în România. Scopul acestei lucrări este de a prezenta o sinteză a informațiilor referitoare la caracteristicile speciilor de Agrilus care infestează stejarii și a simptomelor arborilor afectați de declin infestați cu Agrilus spp., pentru o mai bună înțelegere a relațiilor dintre aceste specii și declinul stejarilor, respectiv pentru o mai ușoară identificare a infestărilor produse.

This paper approaches the subject of soil biodiversity and of some biometrical characteristics short-term rotation hybrid poplar production from Rădăuţi area. The research was supported STRoMA project (Sustainability of short-term rotation cultures of trees on marginal lands), in a under development. The analyzis was aimed on: the influence of soil granulometry on the maximum depth of occurrence of poplars radicelar system and on the maximum depth of insects and small mammals galleries. During the research was also highlighted the influence of depth and granulometry of the alluvial deposits of these soils on height of hybridpoplar specimens.