Articolul rezumă periplul revistei Bucovina Forestieră, ce împlinește în 2023 opt decenii de la apariția primului număr. Prima parte a articolului conține o serie de citate din primul editorial al revistei, precum și conținutul primului număr, inclusiv autorii articolelor respective. Structura primului număr a rămas neschimbată de-a lungul anilor, fapt ce dovedește nu doar consecvență, ci și larga deschidere către diverse categorii de cititori, revista nefiind dedicată doar publicării articolelor științifice. În partea a doua a articolui este omagiată personalitatea d-lui dr. Radu Ichim, ce s-a implicat cel mai mult nu doar în reluarea activității editoriale, ci și în formarea unui colectiv redacțional puternic motivat de apartenența la corp profesional ce a căutat și cauntă în continuaer să mențină standarde profesionale menite a proteja nu doar pădurile și pe cei ce locuiesc în proximitatea lor.

În 2013, Editure, Unikum în Germania a republicat primul manual forestier, la 110 ani de la prima sa publicare. Manualul reprezintă un moment de cotitură în educația forestieră, în special pentru educația silvicultorilor implicați în administrarea Fondului Forestier Ortodox din Bucovina. Silvicultorii au fost instruiți la Școala Forestieră Codrul Cosminului, unde 420 de persoane au absolvit în cei 22 de ani de funcționare, înainte de primul război mondial. Considerăm că acesta este un document valoros care atestă complexitatea și minuțiozitatea informațiilor transmise elevilor-silvicultori de pe întregul imperiu austro-ungar. Manualul este prezentat în două volume, cu două direcții de studiu separate, cu o structură tematică diversă și foarte complexă. Cu toate acestea, manualul se distinge și prin integralitatea sa și nu numai. Stilul explicativ, claritatea textelor și rigoarea științifică îl fac remarcabil și surprinzător de modern.

The paper analysis the use of ecosystem services in the marketing strategies of accommodation facilities and tourism agencies promoting nature based tourism in Bucovina region. The territorial marketing of goods and services provided by forests is a marketing tool which links the local natural and cultural resources to a specific territory. Bucovina region is well known for its cultural world heritages, the painted monasteries, but tourism attractions of the region are also the natural landscapes and the traditional gastronomic products. The study uses a qualitative analysis based on two online marketing surveys which have targeted 214 managers of accommodation facilities and 95 tourism agencies. Given the reduced rate of responses the results of the study are interpreted from an exploratory perspective resulting in hypotheses which have to be further validated. The study indentifies that for the majority of the respondents the nature based tourism is perceived as a complementary form of tourism to the classical, cultural one, even though its promotion potential is identified as very high. The natural “portfolio” of Bucovina region is not promoted using an integrated strategy but rather as individual cases. The study also derives as a research hypothesis the fact that the visible degradation of the forest landscapes is likely to negatively impact on the promotion of Bucovina as an ecoregion.

Calculul prețului de valorificare a masei lemnoase exploatabile reprezintă una din preocupările constante ale administratorilor de păduri, interesați în vânzarea întregii cantități de masă  lemnoasă pusă în valoare. Nu doar prețurile, dar și sistemul de formare a acestora trebuie să asigure o rentabilitate minimă a fiecărei etape a lanțului de aprovizionare pentru obținerea primului produs finit cu grad ridicat de omogenitate: bușteni, cherestea, plăci aglomerate, furnire, placaje, pastă papetară, lemn de foc.   Deocamdată, Regia Autonomă a Pădurilor vinde cu precădere lemn pe picior, prin licitații publice deschise, închise sau electronice,  participanții fiind companii de exploatare forestieră cu atestat valabil, criteriul de adjudecare fiind prețul cel mai mare oferit. O parte din masa lemnoasă este comercializată sub formă de lemn fasonat, în sortiment definitiv, la drum auto forestier sau depozit. Datele utilizate în prezentul articol sunt reprezentate de  rezultatul licitațiilor de masă lemnoasă pe picior organizate de către RNP-Romsilva prin Direcția Silvică Suceava, în perioada 2010-2013, pentru un număr de 1409 partizi în volum brut cumulat de 580.946 m3. Analizând pur și simplu tranzacțiile cu lemn pe picior și folosind patru regresii multiplicative, liniarizate prin logaritmare, am putut calcula coeficienții valori convenționali pentru molid și brad, într-o manieră relativ simplă, ce reflectă de fapt o situație a pieței pe care agenții economici o sesizează de foarte mult timp: într-un context tehnologic total diferit de cel din trecut, dominat acum de instalații  de debitare capabile să utilizeze eficient orice sortiment de lemn rotund, interesul pentru lemnul foarte gros a scăzut și, normal, și valoarea tehnologică a acestuia

Serviciile ecosistemice culturale oferă o serie de beneficii pentru bunăstarea umană, dar dintr-o perspectivă identitară. Aceste beneficii includ experiențe estetice, cunoștințe și abilități, spiritualitate, implicarea în conservarea naturii, ceea ce înseamnă că, indirect, serviciile culturale asigură conservarea tuturor formelor de viață. Conceptul de servicii culturale ale ecosistemelor a devenit din ce în ce mai important în ultimii ani, deoarece ajută la înțelegerea valorii socio-culturale a pădurilor și la echilibrarea intereselor părților interesate în gestionarea pădurilor. În România, serviciile ecosistemice sunt recunoscute prin funcțiile de protecție și de producție atribuite pădurilor. Din fericire, sistemul forestier românesc integrează numeroase servicii ecosistemice în procesul de elaborare a managementului forestier, prima corelație între categoriile funcționale specifice fiecărui tip de arboret și măsurile silvice propuse. Mai mult decât atât, instrumentele de politică forestieră mixtă pentru serviciile ecosistemice forestiere fac referire la documentele necesare privind armonizarea planificării silvice cu planul de management al ariilor naturale protejate și cu cele complementare oferite de sistemul de certificare FSC. Serviciile ecosistemice culturale se confruntă cu mai multe provocări, una dintre acestea fiind lipsa unor concepte coerente care împiedică evaluarea și integrarea serviciilor ecosistemice forestiere în proiectarea arhitecturii peisajului. Rezultatele analizei arată că pădurile cu rol cultural identificate prin procesul de certificare se referă, în general, la pădurile din apropierea clădirilor culturale și/sau de patrimoniu (cum ar fi bisericile și mănăstirile) sau la pădurile care oferă valori estetice și/sau recreative importante. În mod evident, certificarea managementului forestier contribuie, printr-o abordare metodologică simplă, la identificarea pădurilor cu rol cultural, în special în situațiile în care planurile de management forestier nu le acordă prioritate din cauza limitărilor impuse de criteriile de zonare funcțională. Mai mult de 40% din pădurile culturale analizate au un rol recreativ și ecoturistic, urmate de cele cu valoare spirituală sau religioasă, cu 18% din suprafața totală a pădurilor culturale analizate. Deși prin acest studiu au fost identificate șapte tipuri de servicii ecosistemice culturale, componenta de diversitate culturală este imposibil de diferențiat la nivel național, deoarece diversitatea culturală implică existența populațiilor indigene. În schimb, studiul poate fi extins la o scară mai mare pentru a identifica mai multe păduri cu valoare inspirațională sau estetică, ambele valorificate la nivel de peisaj.

Mihai-Leonard Duduman: Metodologia Cercetării Științifice în Silvicultură - Volumul 1 - Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, 2023. 151p. ISBN 978-973-666-782-4 Gruiță Ienășoiu, Frink József Pál, Gabriel Lazăr, Diana Vasile și Adrian Indreica: Plante identificate în pătura erbacee în rețelele de cercetare și monitorizare forestieră existente în România - Ghid ilustrat- Editura Silvică, 2022. 256p. ISBN 978-606-8020-87-7

Agenda forestieră europeană și internațională în timpul Președinției României la Consiliului Uniunii Europene a inclus trei teme majore: Strategia europeană a pădurilor, Forumul Națiunilor Unite pentru Păduri - UNFF14 și Procesul Forest Europe cu referire la negocierile privind Acordul legal obligatoriu privind pădurile din Europa. Concluziile Consiliului privind Comunicare Comisiei Europene referitoare la progresul în implementarea strategiei forestiere a UE apreciază progresele înregistrate în punerea în aplicare a strategiei forestiere europene, subliniind câteva direcții în care acțiunea trebuie accelerată atât la nivel european și la nivel național. Pentru perioada 2019-2020, sunt necesare eforturi suplimentare în utilizarea deplină a instrumentelor financiare furnizate de UE, pentru a consolida inițiativele Statele membre care promovează integrarea conservării naturii în gestionarea durabilă a pădurilor și sporirea comunicării și a conștientizării valorii și importanței pădurilor și a gestionării durabilă a acestora. Noul cadru strategic pentru păduri trebuie să continue să sprijine schimbul de bune practici și să îmbunătățească comunicarea privind importanța pădurilor pentru implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltarea durabilă, coroborată cu o finanțare adecvată.Al doilea punct de pe agenda forestieră internațională în timpul președinției române la Consiliului UE a fost Forumul Națiunilor Unite pentru Păduri - UNFF14. Dezbaterile tehnice din forum au evidențiat rolul esențial al pădurilor în abordarea provocări globale urgente determinată de schimbările climatice, subliniind nevoia urgentă de acțiuni viitoare. Diferite acțiuni privind schimbările climatice legate de păduri, cum ar fi reducerea defrișărilor și degradarea pădurilor, promovarea tehnicilor durabile de gestionare a pădurilor care vizează maximizarea stocării carbonului, promovarea inițiativelor de împădurire și reîmpădurire, trebuie să fie adaptate la specificul local. UE și statele sale membre sprijină reluarea și finalizarea negocierilor referitoare la un acord juridic obligatoriu privind pădurile din Europa cât mai curând posibil în contextul transferului negocierilor în cadrul CEE-ONU cu sprijinul FAO.

Prezentul editorial discută o serie de aspecte ridicate de noul cod silvic, document programatic ce finalizează o triadă participativă, ce a mobilizat, în ultimii cinci ani, o serie de specialiști și de factori interesați, într-un demers teoretic și practic fără precedent: s-a pornit de la valori și principii, apoi s-a formulat o strategie forestieră și, în baza ei, proiectul unui nou cod silvic. Articolul nu pune în discuție oportunitatea unor prevederi sau schimbări de încadrare juridică a unor delicte silvice, ci explică mai degrabă niște consecințe previzibile ale acestor schimbări, în contextul în care autoritățile cu atribuții de control, inclusiv poliția, nu pot instrumenta corect o serie de dosare penale. Pe de o parte, mai există o serie de aspecte controversate privind modul de raportare la amenajamentele silvice dar, pe de altă parte, s-a rezolvat și spinoasa problemă a evaluării de mediu, ce se va face simultan cu descrierea parcelară (teoretic ).

fără rezumat