The efficacy of some pesticides in preventing the attack of Xylosandrus germanus (Coleoptera: Curculionidae, Scolytinae), under laboratory conditions | Eficacitatea unor pesticide în prevenirea atacului de Xylosandrus germanus (Coleoptera: Curculionidae, Scolytinae), în condiții de laborator

anglais. Xylosandrus germanus (Blandford, 1894) is an invasive ambrosia beetle species that has already spread in most of Romania's territory and represents a potential pest for forestry, fruit growing, and viticulture. The objective of the research presented in the paper was to identify some pesticides usable in the EU and accepted by the Forest Stewardship Council, which could prevent attacks caused by this species. We tested four insecticides in a laboratory experiment organized in a completely randomized block with five variants and eight replicates. These were: BactoSpeine DF (54% Bacillus thuringiensis subsp. kurstaki), Mospilan 20 SG (20% acetamiprid), Konflic (50% Quassia amara extract + 50% potassium salts of fatty acids), and Laser 240 SC (240 g/l spinosad). We studied pest mortality, attack intensity, and sublethal effects (on fecundity and offspring development) of the tested products on insects. All pesticides had a concentration of 1% (except the first one, which had 10%). We applied them on the surface of thin segments of beech stems (ST) by ST immersion in the prepared solutions for two minutes and then aired for an hour. Before the treatment, STs were kept for 24 h in an aqueous solution of ethanol (48%) to be attractive to insects. Each ST was placed in transparent jars with 20 X. germanus females collected on the same day from the field. The experiment took place over 32 days, during which the average temperature in the test site was 24.1°C, relative humidity 81.6%, and maximum light of 250 lux, 15:9 (L:D) h. Cumulative insect mortality was between 10.6% (in control) and 61.9% (in spinosad), significant differences being recorded only between acetamiprid and spinosad, on the one hand, and the other variants, on the other hand. Attack intensity ranged from 8.0 ± 1.9 galleries/ST (mean ± standard deviation) (in spinosad) to 18.7 ± 1.1 galleries/ST (in control), and significant differences were recorded still only between acetamiprid and spinosad on the one hand, and the other variants, on the other hand. Because some females died or left the galleries after entering the wood, the number of females with offspring per ST (FDST) was slightly lower than the intensity of the infestation. Under all three aspects (mortality, reduction of infestation intensity, and reduction of FDST), the most effective was spinosad (57.4%, 57.2%, and 66.7%, respectively), followed by acetamiprid (46.6%, 53.5%, 60.5%), the other two products having efficacies below 10-20%. The mean number of offspring/ST ranged between 165.1 ± 105.6 (acetamiprid) and 265.0 ± 84.5 (control), but differences between variants were not statistically significant at p = 0.05. The fecundity of females that survived the pesticide interaction ranged from 13.1 ± 6.5 offspring/female (Konflic) to 23.9 ± 11.3 offspring/female (spinosad). None of the pesticides caused a reduction in fecundity, and spinosad even caused a significant increase. Of the offspring produced by females, 61% reached adulthood by the end of the experiment. However, acetamiprid or spinosad seemingly delayed their development. The adult proportions in the total offspring in these variants significantly differ from that in the control variant. The results indicate that - in the concentrations used - only two products (Mospilan 20 SG and Laser 240 SC) were sufficiently effective to be considered in future field trials. Further investigations are necessary on possible sublethal effects induced by spinosad and acetamiprid.

roumain; moldave. Xylosandrus germanus (Blandford, 1894) este o specie de gândaci de ambrozie invazivă, care s-a răspândit deja în cea mai mare parte a teritoriului României și care reprezintă un potențial dăunător pentru silvicultură, pomicultură și viticultură. Obiectivul cercetărilor prezentate în lucrare a fost identificarea unor pesticide utilizabile în UE și acceptate de FSC, care să fie eficace în prevenirea atacurilor cauzate de această specie. În cadrul unui experiment de laborator, organizat într-un bloc complet randomizat cu cinci variante și opt repetiții, s-au testat patru insecticide: BactoSpeine DF (54% Bacillus thuringiensis subsp. kurtsaki), Mospilan 20 SG (20% acetamiprid), Konflic (50% extract de Quassia amara + 50% săruri de potasiu din acizi grași) și Laser 240 SC (240 g/l spinosad). S-a studiat mortalitatea cauzată de pesticide, reducerea intensității atacului și efectele subletale (asupra fecunditatății insectelor și a dezvoltării descendenților). Toate pesticidele au fost administrate în concentrație de 1% (excepție făcând doar primul, aplicat în concentrație de 10%) pe suprafața unor segmente subțiri de tulpini de fag (ST), care au fost scufundate timp de două minute în soluțiile preparate și apoi au fost lăsate o oră să se zvânte. Pentru a fi atractive față de insecte, anterior tratării ST au fost ținute timp de 24 ore în soluție apoasă de etanol 48%. ST au fost puse în borcane transparente, fiecare cu câte 20 femele de X. germanus colectate în aceeași zi din teren. Experimentul s-a derulat pe parcursul a 32 zile, timp în care temperatura medie în locul de testare a fost de 24,1° C, umiditatea relativă de 81,6% și lumina de maximum 250 lucși, 15 ore lumină și 9 ore întuneric. Mortalitatea cumulată a insectelor a fost cuprinsă între 10,6% (la martor) și 61,9% (la spinodad), diferențe semnificative înregistrându-se doar între acetamiprid și spinosad, pe de o parte, și celelalte variante, pe de altă parte. Intensitatea atacului a variat de la 8,0 ± 1,9 galerii/ST (media ± abaterea standard) (la spinosad), până la 18,7 ± 1,1 galerii/ST (la martor) și diferențe semnificative s-au înregistrat tot numai între acetamiprid și spinosad, pe de o parte, și celelalte variante, pe de altă parte. Deoarece unele femele au murit sau au părăsit galeriile după ce au pătruns în lemn, numărul de femele cu descendenți per ST (FDST) a fost puțin mai mic decât intensitatea infestării. Sub toate cele trei aspecte (mortalitate, reducerea intensității infestării și reducerea FDST), cel mai eficace a fost spinosadul (57,4%, 57,2% și respectiv 66,7%), urmat de acetamiprid (46,6%, 53,5%, 60,5%), celelalte două produse având eficacități sub 10-20%. Numărul mediu de descendeți/ST a fost cuprins între 165,1 ± 105, 6 (la acetamiprid) și 265,0 ± 84,5 (la martor), dar diferențele dintre variante nu au fost asigurate statistic la p = 0,05. Fecunditatea femelelor care au supraviețuit interacțiunii cu pesticidele a variat de la 13,1 ± 6,5 descendenți/femelă (la Konflic), până la 23,9 ± 11,3 descendenți/femelă (la spinosad). Niciunul dintre pesticidele nu a determinat o reducere a fecundității, iar spinosadul a determinat chiar o creștere semnificativă. La data sistării experimentului, 61% dintre descendenții femelelor folosite în experiment ajunseseră în stadiul de adult, dar descendenții femelelor care au venit în contact cu acetamiprid sau cu spinosad au avut o ușoară întârziere în dezvoltare față de cei din celelalte variante, ponderea adulților în totalul descendenților din aceste variante fiind semnificativ diferită de cea de la varianta martor. Rezultatele obținute indică faptul că – în concentrațiile folosite – doar două dintre produsele testate (Mospilan 20 SG și Laser 240 SC) au avut o eficacitate suficient de bună pentru a fi luate în considerare în experimente de teren. S-au observat unele efecte subletale interesante ale spinosadului și acetamipridului (stimularea fecundității și posibila frânare a dezvoltării preimaginale), necunoscute anterior în cazul acestei specii, și care necesită a fi investigate suplimentar.