De ce ar fi carnivorele în România la o răscruce?

Articolul aduce în discuție opiniile publicate de Popescu et al. în 2019 referitor la conservarea carnivorelor în România în contextul unor schimbări legislative recente. Este vorba de decizia Ministerului Mediului de a nu emite ordin pentru aprobarea derogărilor în cazul speciilor de carnivore pentru anul 2016 și respectiv decizia aceluiași minister de a emite un astfel de ordin pentru anul 2017. Acest articol oferă detalii importante referitoare la gestionarea și conservarea speciilor de carnivore de-a lungul timpului și evidențiază diferențele între managementul activ practicat în trecut și cel pasiv din prezent (care prevede extragerea exemplarelor pe bază de derogare doar atunci când acestea devin periculoase pentru siguranța populației). Acest management pasiv a rezultat datorită protejării stricte decise la momentul aderării la Uniunea Europeană, fiind exacerbat de unele decizii ulterioare (cum sunt cele menționate de Popescu et al.). Articolul aduce în discuție de asemenea și tema coexistenței de secole între om și carnivore în Carpații Românești și subliniază nevoia de toleranță din partea oamenilor care împart efectiv resursele naturale (teritoriul) cu carnivorele. O astfel de toleranță nu poate fi obținută prin protejarea strictă care intensifică și agravează conflictele în loc să le prevină sau să le țină sub control. Nu în ultimul rând, se propune ca cercetarea științifică (susținută de Popescu et al.) să fie utilizată constant în luarea deciziilor și nu doar în anumite cazuri (în anumite direcții). Mai mult decât atât, principiul precauției ar trebui invocat în special atunci când se urmărește schimbarea unui sistem care a funcționat bine de-a lungul deceniilor. În cazul carnivorelor din România, niciuna din aceste condiții (abordarea pe baza principiului precauției și utlilizarea unor dovezi științifice) nu au fost utilizate în luarea deciziilor recente aduse în discuție în material. Articolul se încheie cu concluzia conform căreia, pentru ca România să rămână un exemplu pentru restul Europei în ceea ce privește coexistența între om și carnivore și „pentru a proteja ultima frontieră sălbatică a Europei”, sistemul actual care produce efecte adverse asupra conservării ar trebui reconsiderat și nu perpetuat așa cum susțin Popescu et al.