Natural regeneration in a mixed riparian stand from the Bucharest Forest District | Regenerarea naturală într-un șleau de luncă din Ocolul silvic București

英语. The paper presents the most important characteristics of the natural regeneration by seed in a mixed riparian stand from the Bucharest Forest District (45°16'45,12'' N lat.; 26°06'54,66” E long., elevation 65 m). Three group shelterwood cuttings were carried out in 2012, 2014 and 2016, and the gaps opened in 2012 were completely regenerated. The research was carried out in eight gaps, which included two transects on the E-W and N-S directions, each with six sample plots of 9 m2, located at a distance of 10 m between them. In 2017, the natural regeneration installed was very rich (from 71,111 to 126,019 seedlings per hectare) in all gaps, well above the level considered as "good" by the technical norms in force at that age, of 10-15,000 seedlings per hectare. The number of pedunculate oak seedlings per hectare ranged from 15,278 to 45,278. The species composition of the stand is dominated by silver lime (Tilia tomentosa), followed by pedunculate oak (Quercus robur) and hornbeam (Carpinus betulus), and the share of pedunculate oak in mixtures varied from 12% to 43%. After five growing seasons, the average collar diameter of the seedlings, at gap level, ranged from 9.6 mm to 11.8 mm. The pedunculate oak had average collar diameters from 7.1 mm to 9.9 mm. The mean height of the seedlings, at gap level, ranged from 62 to 83 cm, while in pedunculate oak it was 61-93 cm. In general, both collar diameter and seedling height increased from east to west and from north to south. As seedlings of pedunculate oak and other relevant species have already reached (just five years after the start of regeneration cuttings) sizes well above those recommended by the technical norms for the application of final cuttings, it follows that the regeneration period may be shorter than the one provided in the management plan.

罗马尼亚语； 摩尔多瓦语； 摩尔多瓦. Lucrarea prezintă cele mai importante caracteristici ale regenerării naturale din sămânță într-un șleau de luncă din Ocolul silvic București (45°16’45,12” lat. N; 26°06’54,66” long. E, alt. 65 m). Arboretul a fost parcurs cu trei tăieri progresive în anii 2012, 2014 și 2016, iar ochiurile deschise în anul 2012 au fost integral regenerate. Cercetările s-au desfășurat în opt ochiuri, care au inclus câte două transecte pe direcțiile E-V și N-S, fiecare cu câte șase suprafețe de probă de câte 9 m2, situate la o distanță de 10 m între ele. În anul 2017, regenerarea naturală instalată a fost foarte bogată (de la 71.111 la 126.019 puieți la ha) în toate ochiurile, mult peste nivelul considerat „bun” prin normele tehnice în vigoare la vârsta respectivă, de 10-15.000 puieți la ha. Numărul de puieți de stejar pedunculat la hectar a variat de la 15.278 la 45.278. Compoziția arboretului este dominată de teiul argintiu, urmat de stejarul pedunculat și de carpen, iar ponderea stejarului în amestecuri a variat de la 12% la 43%. După cinci sezoane de creștere, diametrul mediu la colet al puieților, la nivel de ochi, a variat de la 9,6 mm la 11,8 mm. Stejarul a prezentat diametre medii la colet de la 7,1 mm la 9,9 mm. Înălțimea puieților, la nivel de ochi, a variat de la 62 la 83 cm, în timp ce la stejar aceasta a fost de 61-93 cm. În general, atât diametrul la colet, cât și înălțimea puieților au crescut de la est la vest și de la nord spre sud. Întrucât puieții de stejar și din alte specii de bază au atins deja (la doar cinci ani de la începerea tăierilor de regenerare) dimensiuni mult peste cele recomandate de normele tehnice silvice pentru aplicarea tăierilor de racordare, rezultă că perioada de regenerare poate fi mai scurtă decât cea prevăzută în amenajament.