细化搜索
结果 1-10 的 61
Silviculture of artificial, pure and young Norway spruce stands: an example | Silvotehnica molidișurilor artificiale, pure și tinere, din România: un exemplu 全文
2020
Nicolescu, Valeriu-Norocel | Pătrăucean, Aurica | Şimon, Diana-Cristina | Ciolan, Matei-Nicolae | Alexandrescu, Florentina-Loredana | Balcanu, Elena
The paper shows the results of a small-scale R&D project on early silviculture of Norway spruce, carried out in a pure plantation of 0.4 ha, 2 x 1 m (5,000 plants ha-1), established in 2001. In 2009, following the application of an access pruning on all stand trees, 60 ”potential” final crop trees were selected throughout the stand, based on the vigour-quality-distribution criteria, being subsequently pruned up to 4-4.5 m. In the same year, two plots, each of 300 sq.m, were established and a mixed and heavy cleaning-respacing was carried out classically (typical to stand silviculture, in plot 1) or dynamically (as in case of crop tree silviculture, in plot 2). A classical cleaning-respacing (mean canopy cover 80% after intervention) was also performed at stand level, leaving the ”potential” final crop trees in a free-growth state at the crown level. A mixed thinning, similar to the intervention in 2009, was carried out at both plot and stand level in 2013, with the remaining density of 1,167 trees ha-1 (plot 2) and 1,567 trees ha-1 (plot 1) and basal area of 20.67 sq.m ha-1 (plot 2) and 23.47 sq.m ha-1 (plot 1). In 2020, the mean arithmetic diameter and mean quadratic diameter of trees in plot 2 and ”potential” final crop trees reached 20 cm. Out of these trees, over 50% are at least 20 cm in diameter. The basal area in plots 1 and 2 is over 35 sq.m ha-1 so a new thinning is due to be carried out in 2020, to reduce the basal area under the critical value of 30 sq.m ha-1. Mean height reached 15 m in 2020, and the slenderness (stability) index has grown significantly only in plot 1, reaching the value of 85. The R&D project showed clearly the possibility of producing Norway spruce trees of 20 cm d.b.h. in 20 years, by using intensive crop tree silviculture started earlier, during the thicket development stage. | Articolul prezintă rezultatele unui proiect la scară redusă de cercetare-demonstrativ privind silvotehnica molidișurilor tinere, realizat într-o plantație pură de 0,4 ha, cu schema de 2 x 1 m (5000 puieți ha-1), instalată în anul 2001. În anul 2009, după aplicarea unui elagaj de acces la toți arborii din plantație, 60 „potențiali” arbori de viitor au fost aleși pe întreaga suprafață a arboretului, pe baza criteriilor vigoare-calitate- distribuție (spațiere), fiind ulterior elagați până la 4-4,5 m înălțime. În același an au fost instalate două suprafețe de probă (SP) de câte 300 m2 și s-a aplicat o curățire combinată și puternică în mod clasic (specifică pentru silvicultura de arboret, în SP1), respectiv dinamic (ca la silvicultura pe arbori de viitor, în SP2). O curățire clasică (consistența medie după intervenție 0,8) s-a aplicat, de asemenea, la nivel de arboret, cu arborii „potențial” de viitor lăsați în stare de creștere liberă (fără competiție) la nivelul coroanei. O răritură combinată, similară intervenției din 2009, s-a aplicat în cele două SP și pe întregul arboret în anul 2013, cu desimea rămasă de 1167 arbori ha-1 (SP2) și 1567 arbori ha-1 (SP1), respectiv cu suprafața de bază rămasă de 20,67 m2 ha-1 (SP2) și 23,47 m2 ha-1 (SP1). În anul 2020, diametrul mediu aritmetic și diametrul mediu al suprafeței de bază în SP2 și la „potențialii” arbori de viitor au atins 20 cm. Dintre acești arbori, peste 50% au cel puțin 20 cm în diametru. Suprafața de bază în SP1 și SP2 este de peste 35 m2 ha-1, astfel încât o nouă răritură se va aplica în anul 2020, pentru a reduce suprafața de bază sub nivelul critic de 30 m2 ha-1. Înălțimea medie a atins 15 m în anul 2020, iar indicele de zveltețe a crescut în mod semnificativ doar în SP1, atingând valoarea de 85. Proiectul de cercetare-demonstrativ a arătat clar posibilitatea de a produce arbori de molid cu diametrul de bază de 20 cm în 20 de ani, utilizând o silvicultură pe arbori de viitor începută devreme, de-a lungul fazei de prăjiniș.
显示更多 [+] 显示较少 [-]An application to wood balance method in Romania | O aplicație a metodei balanței lemnului în România 全文
2020
Panaite, Cristian | Bouriaud, Laura
The analysis of wood flows is important for any evaluation of the sustainability of forest ressource utilisation. We have analysed the raw wood flows in Romania in 2017, starting from a consumption scenario based on the maximum installed processing capacity. The balance of timber resources considers the use of wood as raw material and the by-products (waste generated in processing), which can be used as inputs for later use in the wood processing or energy sector.Our results show that at a maximum processing capacity (hypothetical scenario), Romania's domestic consumption would be 46 million m3 per year, of which 49% is energy consumption, mostly in households. The maximum installed capacity of the manufacturing industry is 18.7 million m3. The difference between domestic production and apparent consumption reaches 23 million m3, a similar estimation to that provided by JRC Europe for 2015. Further research is needed to improve the proposed wood balance model using data as close as possible to the actual consumption in the processing industry and the wood biomass energy industry. These results argue for an urgent need to re-assess the public policies for wood traceability and the need to elaborate better policies for industrial forest biomass energy use. | Analiza fluxurilor de lemn este importantă pentru orice evaluare a sustenabilității de utilizare a resursei forestiere. Au fost analizate în acest studiu fluxurile de lemn brut din România în 2017, pornind de la un scenariu de consum bazat pe capacitatea maximă de procesare instalată. Balanța resurselor lemnoase consideră utilizarea lemnului ca materie primă și a produselor secundare din lemn (deșeuri generate în procesare), care pot fi utilizate ca intrări pentru utilizarea ulterioară în sectorul prelucrării lemnului sau al energiei. Rezultatele studiului arată că, la o capacitate maximă de procesare (scenariu ipotetic), consumul intern al României ar fi de 46 de milioane m3 pe an, din care 49% este reprezentat de consumul de energie, majoritar în gospodării. Capacitatea maximă instalată a industriei de prelucrare a lemnului este de 18,7 milioane m3. Diferența dintre producția internă și consumul aparent ajunge la 23 de milioane de m3, o estimare similară cu cea oferită de JRC Europe pentru 2015. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a îmbunătăți modelul propus de balanță a lemnului prin obținerea de date cât mai apropiate de consumul real din industria de prelucrare a lemnului. Studiul recomandă necesitatea de re-evaluare a politicilor publice de trasabilitate a lemnului și a elaborării unor politici mai prudente în privința utilizării biomasei forestiere pentru producția industrială de energie.
显示更多 [+] 显示较少 [-]Integrarea mijloacelor de producție în gospodărirea Ocolului silvic Putna, județul Suceava 全文
2020
Aurel Leuciuc | Gheorghe Lăzărescu
Ocolul Silvic Putna gestionează păduri formate preponderent din specii de rășinoase (molid 42%, brad 19%, fag 38%), context în care apar o serie de probleme legate de controlul dăunărorilor. Cele mai importante insecte, pentru care se impun măsuri de control, sunt Lymantria monacha în pădurile de molid și Orchestes fagi în pădurile de fag. În plantațiile tinere, Hylobius abietis și populațiile de vânat (Cervidae) afectează puieții și arborii tineri prin vătămarea scoarței. Doborâturile și rupturile provocate de vânt și a zăpadă, dispersata sau în masă,crează probleme dificile, în special în arboretele dense și în arboretele tinere deteriorate. Uscarea bradului (Abies alba) este un fenomen care s-a intensificat în ultimii zece ani, în special în arboretele bătrâne.
显示更多 [+] 显示较少 [-]Problematica activității de cercetare a Stațiunii Experimentale de Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc 全文
2020
Radu Leontie Cenușă
Autorul arată activitatea de cercetare la Stațiune în 1992. Temele prioritare au fost: Reconstrucția ecologică a pădurilor deteriorate de vânat, tratarea arboretelor de molid din regiune afectate de vânt, idnetificarea de soluții pentru controlul speciilor de Lepidoptera care atacă conurile speciilor rășinoase. Un program important de cercetare se referă la structura și funcționalitatea ecosistemelor naturale de molid. În viitor ar fi necesar să se facă unele cercetări fundamentale privind structura trofică și stabilitatea dinamică a pădurilor de molid.
显示更多 [+] 显示较少 [-]Reviste 全文
2020
Redacția Revistei
• Revista pădurilor, ianuarie 1943; • Viaţa forestieră, caetul II 1942; • Forstwissenschaftliches Centralblatt, 12, 1942; • Holz als Roh- und Werkstoff, ianuarie 1943; • Wild und Hund 51-52, 1943; • Carpații, 3, 1943; • Revista vânătorilor, 3, 1943.
显示更多 [+] 显示较少 [-]Istoricul regiei la păduri 全文
2020
Ioan Rătan
Fără rezumat
显示更多 [+] 显示较少 [-]Reflecțiuni asupra prețului lemnului rotund de rășinoase în anul 1941-42 全文
2020
Ioan Rătan
Fără rezumat
显示更多 [+] 显示较少 [-]Dinamica şi caracteristicile creşterii a şase clone de plop hibrid pe parcursul unui ciclu de producţie într-o plantație comparativă din Depresiunea Rădăuţi 全文
2020
Iulian Constantin Dănilă | Daniel Avăcăriței | Alexei Savin | Cătălin Constantin Roibu | Olivier Bouriaud | Mihai-Leonard Duduman | Laura Bouriaud
Plopul (Populus spp.) joacă un rol important în economia forestieră mondială, răspunzând necesităților de a obține producții ridicate de biomasă în timp scurt. Culturile cu ciclu scurt de producție au o dezvoltare continuă în România. Numeroase studii au fost dezvoltate pentru identificarea clonelor cu productivitatea cea mai ridicată în contextul unor tehnologii adegvate. Scopul acestui studiu a fost a înregistra creșterile anuale în diametru, înălțime și volum, într-o cultură experimentală de plop, cu un ciclu de producție de 5 ani. Culturile de plop analizate sunt alcătuite din 6 clone de plop hibrid (AF2, AF6, Monviso, A4A, Pannonia și Max4), plantate cu o densitate de 2667 de exemplare ha-1. Rezultatele cercetării arată o diferențiere clară între creșterile clonelor. Cele mai mari creșteri au fost obținute la clone AF2 și AF6 în cinci ani, de aproape 0,038 m3 an-1. Cea mai mică creștere a fost observată pentru clona Max4 cu 0,028 m3.
显示更多 [+] 显示较少 [-]In memoriam: dr. ing. Ioan Blada (1932 – 2020), remarcabil și pasionat specialist în domeniul geneticii forestiere și ameliorării arborilor 全文
2020
Iovu-Adrian Biriș | Gheorghe Marin
In memoriam: dr. ing. Ioan Blada (1932 – 2020), remarcabil și pasionat specialist în domeniul geneticii forestiere și ameliorării arborilor 全文
2020
Iovu-Adrian Biriș | Gheorghe Marin
Acest necrolog este dedicat memoriei dr. ing. Ioan Blada (1932 – 2020), reputat cercetător român în domeniul geneticii forestiere și ameliorării arborilor. Dr. ing. Ioan Blada a decedat în data de 23 decembrie 2020, la câteva zile după împlinirea vârstei de 88 de ani. În îndelungata sa carieră a avut realizări profesionale remarcabile: a înființat 32 de livezi semincere/ seed orchards cu o suprafață de 184,8 ha, 58 de plantații experimentale cu o suprafață de 130,9 ha, a publicat peste 100 de lucrări științifice în prestigioase reviste incluse în fluxul internațional de literatură științifică. Este cunoscut și va rămâne în memoria comunității științifice și a silvicultorilor ca fiind unul dintre cei mai buni specialiști ai zâmbrului pe plan internațional. Calitățile umane ale personalității sale, alături de pasiunea și dedicația pentru profesie și pădure, l-au făcut să fie foarte respectat și apreciat de către toți cei care l-au cunoscut. Îi vom păstra veșnică recunoștință!
显示更多 [+] 显示较少 [-]In memoriam: dr. ing. Ioan Blada (1932 – 2020), remarcabil și pasionat specialist în domeniul geneticii forestiere și ameliorării arborilor 全文
Marin, Marin, Gheorghe, Gheorghe | Biriș, Biriș, Iovu-Adrian, Iovu-Adrian
Acest necrolog este dedicat memoriei dr. ing. Ioan Blada (1932 – 2020), reputat cercetător român în domeniul geneticii forestiere și ameliorării arborilor. Dr. ing. Ioan Blada a decedat în data de 23 decembrie 2020, la câteva zile după împlinirea vârstei de 88 de ani. În îndelungata sa carieră a avut realizări profesionale remarcabile: a înființat 32 de livezi semincere/ seed orchards cu o suprafață de 184,8 ha, 58 de plantații experimentale cu o suprafață de 130,9 ha, a publicat peste 100 de lucrări științifice în prestigioase reviste incluse în fluxul internațional de literatură științifică. Este cunoscut și va rămâne în memoria comunității științifice și a silvicultorilor ca fiind unul dintre cei mai buni specialiști ai zâmbrului pe plan internațional. Calitățile umane ale personalității sale, alături de pasiunea și dedicația pentru profesie și pădure, l-au făcut să fie foarte respectat și apreciat de către toți cei care l-au cunoscut. Îi vom păstra veșnică recunoștință!
显示更多 [+] 显示较少 [-]