În 25 iunie 2021, Facultatea de Silvicultură a sărbătorit un astfel de profesor extraordinar. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava i-a acordat titlul de PROFESOR EMERITUS domnului Profesor universitar doctor inginer Radu Leontie Cenușă. Motivarea acestei distincții este fondată pe mai multe fapte: (i) rolul de creator de școală forestieră pe care Profesorul l-a avut. Și aici mă refer nu doar la rolul pe care l-a avut alături de domnul Radu Ichim, Nicolae Geambașu sau Ion Barbu în susținerea ideii de reînființare a Facultății de Silvicultură în Bucovina ci și la rolul în consolidarea colectivului și instruirea promoțiilor de silvicultori în spiritul respectului față de pădure; (ii) generoasa carieră didactică și științifică a domniei sale, activitatea sa de cercetare cuprinzând un număr impresionant de proiecte, cărți, articole sau comunicări recunoscute și apreciate de comunitatea științifică forestieră.

Pe 21 februarie, 2021, silvicultura românească a omagiat discret, așa cum i-a fost întreaga viață, un secol de la nașterea profesorului dr.ing. Radu Ichim, fondatorul stațiunii de cercetare a molidului de la Câmpulung-Moldovenesc.  Personalitate marcantă a științei silvice din Bucovina, dr. Radu Ichim a impus, prin forța exemplului, un standard etic și profesional greu de egalat, ce este o continuă provocare pentru noi toți. Autorii acestui editorial trec în revistă atât cărțile de referință publicate de domnul dr. Radu Ichim cât și excepționala carieră profesională a acestuia. Excepțională atât prin amplitudine – practic, domnul dr. Radu Ichim a acoperit toate sectoarele în care un inginer silvic poate funcționa – cât și prin calitatea rezultatelor, cariera domniei sale este strâns legată de silvicultura și cultura Bucovinei, în care s-a format. A absolvit un prestigios liceu „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, după care a urmat cursurile Facultății de silvicultură din București, pe care a absolvit-o în 1944. Pe lângă amplele și numeroasele rapoarte de cercetare, articole și cărți, principalul rezultat al prodigioasei sale activități este chiar revista Bucovina Forestieră.

Pe 21 februarie, 2021, silvicultura românească a omagiat discret, așa cum i-a fost întreaga viață, un secol de la nașterea profesorului dr.ing. Radu Ichim, fondatorul stațiunii de cercetare a molidului de la Câmpulung-Moldovenesc.  Personalitate marcantă a științei silvice din Bucovina, dr. Radu Ichim a impus, prin forța exemplului, un standard etic și profesional greu de egalat, ce este o continuă provocare pentru noi toți. Autorii acestui editorial trec în revistă atât cărțile de referință publicate de domnul dr. Radu Ichim cât și excepționala carieră profesională a acestuia. Excepțională atât prin amplitudine – practic, domnul dr. Radu Ichim a acoperit toate sectoarele în care un inginer silvic poate funcționa – cât și prin calitatea rezultatelor, cariera domniei sale este strâns legată de silvicultura și cultura Bucovinei, în care s-a format. A absolvit un prestigios liceu „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, după care a urmat cursurile Facultății de silvicultură din București, pe care a absolvit-o în 1944. Pe lângă amplele și numeroasele rapoarte de cercetare, articole și cărți, principalul rezultat al prodigioasei sale activități este chiar revista Bucovina Forestieră.

The paper addresses a current and important topic whose study is absolutely necessary for society and non-wood forest products sector (NWFP). The high scientific and practical importance of the issue, especially in rural areas, was the main motivation of the study. Choosing this topic was also justified by the interest for NWFP at national and international level. The keystone hypothesis of the research it is whether non-timber forest products are a food source that ensures health, a family income and what the depends efficiency of harvesters. The goal of the study was to assess the performance of collecting NWFP by the non-parametric method of data envelopment analysis (DEA). The primary data needed for the application of the non-parametric methodology were collected from 510 persons located in 164 localities pending to 16 districts of the Republic of Moldova. The survey included 172 variables that described the basic activities in the NWFP collection process. The statistical processing of the primary database was made using the application SPSS (Statistical Package for the Social Sciences), by the principal component analysis, based on some nominal and numerical variables. The results show the most efficient NWFP collectors work on degraded lands, managed by the municipalities, for sale, harvesting them by shaking or cutting, processing them into dry form, where there is a collection point where there is a collection point. The standard profile of efficient collectors also assumes that they go picking with acquaintances, travels by car up to 10 km and consider that this activity contributes a lot to the family's income. | Lucrarea abordează un subiect actual și important a cărui studiere este absolut necesară societății și sectorului de produse forestiere nelemnoase (PFNL). Motivația studiului a fost reliefarea importanței științifice și practice a PFNL pentru comunitățile rurale și pentru întreaga ramură silvică. Alegerea temei de cercetare este justificată de interesul din ce în ce mai ridicat față de PFNL la nivel național și internațional. Scopul cercetării a fost studierea performanței culegătorilor produselor forestiere nelemnoase prin intermediul metodei neparametrice de analiză a frontierei posibilităților de producție (data  envelopment analysis DEA). Studiul prezent este o aplicație a metodei DEA menită a  diferenția culegătorii PFNL eficienți de cei ineficienți, în vederea creșterii continue a productivității și eficienței muncii. Datele primare au fost obținute în rezultatul anchetării pe un eșantion de 510 persoane din 164 localități, răspândite în cele 16 raioane din R. Moldova. În cadrul anchetei au fost incluse 172 de variabile care au descris activitățile de bază în procesul de culegere a PFNL. Prelucrarea statistică a informației primare în baza de date s-a efectuat cu ajutorul aplicației SPSS (Statistical Package for the Social Sciences), prin metoda componentelor principale, unde au fost incluse unele variabile nominale și numerice. Rezultatele arată că cei mai eficienți culegători de PFNL sunt persoanele care culeg de pe terenurile degradate, gestionate de primărie, cu scopul de a vinde, recoltându-le prin scuturare sau tăiere, procesându-le sub formă uscată, unde există un punct de colectare. Profilul tip al culegătorilor eficienți mai presupune că aceștia merg la cules cu cunoscuții, se deplasează cu mașina până la 10 km și consideră că această activitate contribuie foarte mult la venitul familiei.

Cea de-a VI-a ediție a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice Studențești pe teme de Silvicultură și Protecția Mediului s-a desfășurat în data de 28 Mai 2021 în format online. La acest eveniment au participat 28 de studenți, afiliați la 3 universități de profil; Universitatea ”Transilvania” din Bașov, Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava și Universitatea din Oradea. Subiectele prezentărilor au fost diverse, tratând diferite aspecte legate de Silvicultură, Entomologie, Dendrometrie, Economie forestieră, Management cinegetic, Botanică, Dendroclimatologie precum și altele discipline ce țin de domeniul silvic. Prezentările au fost susținute online, sub formă de videoconferință, fiind transmise în timp real pe o binecunoscută rețea de socializare. Putem afirma că această sesiune a avut un rol multiplu, precum îmbunătățirea abilităților de comunicare a studenților participanți, oportunitatea de a-și disemina rezultatele cercetărilor, de a creea o legătură de comunicare între studenții celor 3 universități și nu în ultimul rând de a-i stimula să rămână activi în cercetarea silvică.

În această lucrare se prezintă o serie de modalități privind evaluarea impactului dăunătorilor din plantațiile tinere (în plantațiile de pin silvestru cu vârsta până la 5-7 ani), a defoliatorilor, precum și a insectelor xilofage. În cazul plantațiilor tinere se prezintă o modalitate de a evalua efectul vătămării diferitelor organe ale puieților de pin silvestru asupra supraviețuirii (mortalității), a ratei de creștere și a calității tulpinii, având în vedere vătămările produse asupra acelor, mugurilor, tulpinii, ramurilor, coletului și rădăcinilor, prin analiza simptomelor directe și indirecte. Vătămările produse de dăunători asupra aparatului foliar a arborilor sunt evaluate pe baza datelor privind densitatea populației critice și efective de dăunători, biomasa frunzișului din arbore și rata de hrănire a speciilor de insecte analizate. Biomasa frunzișului principalelor specii de arbori din arboretele artificiale sau naturale de pe teritoriul Ucrainei este folosită ca și reper pentru evaluarea stării de sănătate a arborelui. Astfel, densitatea populației larvelor necesară pentru a consuma 100% din frunzișul unui arbore sănătos este de 1,25, 2,5 și 6,25 ori mai mare pentru arborii de clasa 1, față de cei din clasele a 2-a, a 3-a și a 4-a. De asemenea sunt prezentate exemple privind evaluarea densității critice a populației de defoliatori și a riscului de defoliere pentru mai multe insecte polifage, atunci când se hrănesc pe stejar și frasin. Evaluarea vătămărilor fiziologice, tehnice și generale produse de mai mult de 200 de insecte xilofage prezente pe rășinoase și foioase se face pe baza sistemului de notare și clasificare propus de Mozolevskaya. Astfel, aceiași specie de insectă poate fi nedăunătoare, slab, moderat sau foarte dăunătoare, pentru diferiți arbori gazdă aflați în diferite regiuni, în funcție de densitatea populației și de factorii suplimentari care slăbesc arborii analizați.

Lucrarea de față își propune să prezinte Eurocodurile, ca parte a activității de standardizare in domeniul construcțiilor,  la nivel european,  să sintetizeze principiile acestora și sa analizeze, constatând demersurile făcute de către alte tari,  posibilitățile de aplicare la dimensionarea barajelor pentru corectare torenților. In tarile europene cu tradiție in domeniul activității de corectarea a torenților exista preocupări pentru adaptarea standardelor existent la principiile Eurocodurilor. Aceste preocupari intampina dificultati de rezolvare din cauza unor actiuni / solicitari care nu sunt integrate in Eurocoduri datorită caracterului special al lucrarilor de corectarea atorentilor.

Articolul prezintă o analiză a importanței procesului de certificare forestieră în identificarea și gestionarea serviciilor ecosistemice furnizate de Pădurile cu Valoare Ridicată de Conservare (PVRC). Datele au fost colectate din 13 rapoarte PVRC disponibile publicului larg care acoperă o suprafață totală de pădure de 117.507 ha. Procesul de identificare a PVRC a presupus cartarea a 28.882 ha de pădure care furnizează valori de conservare. Analiza datelor calitative ale rapoartelor s-a axat pe sursele de date folosite în procesul de identificare a PVRC, grupate în cinci categorii: (i) amenajamente silvice; (ii) planuri de management ale ariilor naturale protejate; (iii) alte surse de date disponibile; (iv) consultări publice cu factorii interesați și (v) implicarea personalului silvic. Rezultate au arătat că 80% din zonele identificate ca PVRC provin din informațiile obținute din amenajamentele silvice. Acestea fac referire la serviciile ecosistemice de reglare (protecția apelor, eroziunea solului și calitatea aerului) și la pădurile încadrate în zona de protecție strictă a ariilor naturale protejate. Procesul de identificare PVRC ajută la armonizarea între planurile de management Natura 2000 și amenajamentele silvice, în special, prin cartarea prezenței speciilor rare și amenințate și a habitatelor. O valoare adăugată de procesul PVRC este identificarea serviciilor culturale prin consultări publice cu factorii interesați și implicarea personalului de teren. Serviciile adiționale identificate în procesul de certificare oferă exemple pentru măsuri financiare prin care statul ar putea să recompenseze proprietarii de păduri pentru furnizarea de servicii ecosistemice peste limita cerută legal de amenajamente. În concluzie, analiza subliniază faptul ca amenajarea pădurilor oferă un cadru riguros de identificare a serviciilor ecosistemice forestiere, certificarea forestieră adăugând însă cerințe suplimentare de gestionare și de monitorizare a gradului de furnizarea a serviciilor ecosistemice.

Culturile forestiere din solarii, pepiniere, plantații etc. sunt afectate frecvent de numeroși factori dăunători și prevenirea sau limitarea pagubelor cauzate de acești factori necesită o diagnosticare corectă și rapidă a lor. Diagnosticarea corectă este însă un proces complicat și în literatura noastră de specialitate nu sunt prezentate informații cu privire la modul în care ar trebui să se procedeze, astfel încât să se ajungă la un diagnostic corect într-un timp cât mai scurt. În lucrarea de față sunt prezentați pașii unei abordări sistematice, meniți să faciliteze acest proces: obținerea imaginii de ansamblu sau înțelegerea contextului, analizarea unor eșantioane reprezentative prelevate din cultura afectată, analizarea în dataliu a organelor vătămate; analizarea și sinteza informațiilor obținute, respectiv stabilirea diagnosticului. Principiile generale sunt susținute de numeroase exemple din experiența autorului sau din literatura de specialitate. Pentru ilustrarea modului de aplicare a abordării sistematice în diagnosticarea dezechilibrelor fiziologice, a bolilor sau a vătămărilor cauzate de diverși factori, se prezintă - ca studiu de caz – felul în care s-a procedat pentru stabilirea cauzei nerăsăririi plantulelor de molid într-o cultură efectuată în solar. Aplicând, la acest caz concret, principiile menționate, s-au cules informații pe baza cărora au fost invalidate patru dintre ipotezele formulate în vederea explicării fenomenului menționat (semințele semănate au fost de calitate necorespunzătoare; germinarea semințelor nu s-a produs din cauza deficitului sau excesului de apă; plantulele nu au răsărit fiind afectate de frigul survenit după semănare; plantulele nu au răsărit din cauza vătămării lor în sol de către diverse organisme). Toate informațiile culese s-au coroborat în sensul validării celei de a cincea ipoteze, respectiv moartea semințelor aflate în procesul de germinare ca urmare a efectului toxic al substanței folosite pentru dezinfectarea patului germinativ (Basamid, care are ca substanță activă dazomet). Acesta este un exemplu elocvent pentru importanța pe care o are cunoașterea contextului în care s-a produs fenomenul studiat. Fără informațiile obținute în această fază a investigațiilor, un diagnostic corect și relativ rapid nu ar fi fost posibil.

În această lucrare se prezintă o serie de modalități privind evaluarea impactului dăunătorilor din plantațiile tinere (în plantațiile de pin silvestru cu vârsta până la 5-7 ani), a defoliatorilor, precum și a insectelor xilofage. În cazul plantațiilor tinere se prezintă o modalitate de a evalua efectul vătămării diferitelor organe ale puieților de pin silvestru asupra supraviețuirii (mortalității), a ratei de creștere și a calității tulpinii, având în vedere vătămările produse asupra acelor, mugurilor, tulpinii, ramurilor, coletului și rădăcinilor, prin analiza simptomelor directe și indirecte. Vătămările produse de dăunători asupra aparatului foliar a arborilor sunt evaluate pe baza datelor privind densitatea populației critice și efective de dăunători, biomasa frunzișului din arbore și rata de hrănire a speciilor de insecte analizate. Biomasa frunzișului principalelor specii de arbori din arboretele artificiale sau naturale de pe teritoriul Ucrainei este folosită ca și reper pentru evaluarea stării de sănătate a arborelui. Astfel, densitatea populației larvelor necesară pentru a consuma 100% din frunzișul unui arbore sănătos este de 1,25, 2,5 și 6,25 ori mai mare pentru arborii de clasa 1, față de cei din clasele a 2-a, a 3-a și a 4-a. De asemenea sunt prezentate exemple privind evaluarea densității critice a populației de defoliatori și a riscului de defoliere pentru mai multe insecte polifage, atunci când se hrănesc pe stejar și frasin. Evaluarea vătămărilor fiziologice, tehnice și generale produse de mai mult de 200 de insecte xilofage prezente pe rășinoase și foioase se face pe baza sistemului de notare și clasificare propus de Mozolevskaya. Astfel, aceiași specie de insectă poate fi nedăunătoare, slab, moderat sau foarte dăunătoare, pentru diferiți arbori gazdă aflați în diferite regiuni, în funcție de densitatea populației și de factorii suplimentari care slăbesc arborii analizați.