În 2 mai 2022, s-a stins din viață profesorul Nicolae Boș, unul dintre cei mai prolifici profesori de topografie și fotogrammetrie. Profesorul Boș s-a născut în 1928 în comuna Bran. Articolul prezintă întreaga sa carieră și rezumă cea mai importantă contribuție adusă de profesorul Boș la viața academică a diverselor universități în care predase. Teza sa de doctorat s-a ocupat de fotogrammetria aplicată în planificarea amenajării pădurilor și a fost susținută în 1973. Profesorul Bos a jucat și volei și a antrenat timp de 15 ani echipa de volei a Universității din Transilvania. Și-a dezvoltat propria companie privată de topografie și măsurători terestre În 1990, la scurt timp după prăbușirea comunismului. Viața sa academică a durat peste 67 de ani, ceea ce a fost o adevărată performanță.

În perioada 29.05.2022 – 06.06.2022 a avut loc cea de a 32-a ediție a școlii de vară European Dendroecological Fieldweek, în Heiligenstadt, Germania. Școala de vară a durat o săptămână și a inclus activități didactice: cursuri, seminarii, workshopuri, respectiv lucrări practice și activități de teren. Activitățile teoretice au avut o abordare graduală, începând cu elemente de bază privind formarea lemnului până la dezvoltarea de serii de creștere multi-seculare și reconstrucția variabilității factorilor climatici în trecut. Participanții au avut ocazia să prezinte o lucrare sau o sinteză a activității de cercetare desfășurată în cadrul lucrării de masterat sau doctorat, iar pe de altă parte, au avut ocazia să-și prezinte sintezele creionate pe parcursul zilelor petrecute la Heiligenstadt. Școala de vară repzintă o bună oportunitate de a îmbogăți cunoștințele științifice cu privire la dinamica formării inelului anual, despre modul de standardizare a seriilor de creștere, modul de calcul și interpretare a indicilor de reziliență, modul de calcul și interpretare a nivelului de lumină albastră reflectată (blue intensity), dar și o bună conjunctură de a cunoaște tineri cercetători, de a face schimb de idei, de a construi parteneriate.

Creșterea radială a arborilor variază de la un sezon de vegetație la altul, datorită variației factorilor de mediu de la un an la altul. Poluarea aerului poate modifica comportamentul normal al creșterii arborilor atât în ceea ce privește dinamica creșterii, cât și răspunsul la schimbările de mediu. Schimbările climatice și poluarea aerului sunt strâns corelate deși de cele mai multe ori impactul poluării asupra creșterii arborilor și relația dintre climat și creșterea radială a arborilor au fost analizate separat. Acest studiu prezintă rezultatele privind influența poluării industriale asupra relației dintre creșterea arborilor și factorii climatici. Au fost studiate două specii de arbori, molid (Picea abies L.) și brad (Abies alba L.), din zona Tarnița, județul Suceava, zonă intens poluată de activitatea minieră și prelucrarea metalelor neferoase. Suprafețele experimentale au fost amplasate la diferite distanțe față de sursa de poluare pentru a putea surprinde arbori afectați în diferite grade de poluarea industrială locală (intens poluat, moderat poluat și nepoluat). Analiza răspunsului arborilor la variația factorilor climatici a scos în evidență faptul că precipitațiile ridicate din anumite luni pot influența pozitiv creșterile arborilor din zonele poluate. Temperaturile ridicate din sezonul de vegetație pot influența negativ arborii de rășinoase, iar răspunsul este mai puternic în cazul arborilor din zonele afectate de poluare. Perioada în care arborii de rășinoase din zona Tarnița, au răspuns diferit în raport cu gradul de afectare al poluării se suprapune perfect cu perioada în care activitatea minieră din acea zonă se desfășura la un nivel foarte ridicat.

Duglasul verde (Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco), importantă specie nord-americană de rășinoase, este cultivată în Europa începând din anul 1827 și extinsă pe o suprafață importantă (831 mii hectare) datorită (i) creșterii și producției lemnoase ridicate, (ii) toleranței la uscăciunea estivală, precum și (iii) lemnului cu calități superioare și utilizări multiple. Deoarece elagajul natural al duglasului verde este defectuos/imperfect și lent, chiar și în arborete dese, se impune intervenția cu elagaj artificial, în arboretele destinate producerii de sortimente lemnoase superioare (furnir, mobilă de lemn masiv, cherestea de clasă A). În acest context, lucrarea prezintă rezultatele unui experiment de elagaj artificial la duglasul verde, care a urmărit determinarea duratei elagajului și a costurilor aferente la intervenția pe înălțimi de maximum 2 m (elagaj de penetrare/acces) și peste 2 m (elagaj la înălțime/propriu-zis). S-a lucrat în două arborete cu duglas (unul amestecat, altul pur), în cate două echipe de câte două persoane pentru fiecare arboret. Au fost elagați 104 arbori, din care toți până la înălțimea de 2 m și 28 până la înălțimi de maximum 4,4 m, din care 75% au fost elagați pe minimum 4 m. Durata medie pe metru a elagajului de la 0 la 2 m înălțime a fost cuprinsă, la cele patru echipe de lucru, între 0'46" și 1'5", valoare care a crescut la 1'36" în cazul intervenției la înălțimi peste 2 m. Pe baza acestor valori se poate consideră că durata elagajului artificial al duglasului la înălțimea de 6 m atinge valori de minimum 7,5-8 minute, similară situației din Germania. Dacă se consideră elagajul artificial al 360 arbori de viitor ha-1 (numărul maxim propus în România pentru arboretele de duglas verde) până la 6 m înălțime, rezultă un cost actual al elagajului de 1400 RON ha-1 (284 euro ha-1). Această valoare relativ redusă justifică economic aplicarea elagajului artificial la duglasul verde dacă se urmărește obținerea lemnului de calitate și cu utilizări superioare.

Această lucrare își propune să explice conceptele cheie ale Taxonomiei UE și să ofere informațiile de bază care să permită înțelegerea taxonomiei UE, a relevanței, obiectivelor principale, implicațiilor, a activităților eligibile, a criteriilor de eligibilitate și a perspectivelor de dezvoltare ulterioară. Taxonomia europeană se va dovedi esențială în contextul "Green Deal" al Comisiei, care intenționează să promoveze investiții durabile până în 2030, ca parte a tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic. Însoțită de instrumente adecvate de reglementare și de politică economică, taxonomia poate juca un rol major în accelerarea trecerii către activități economice durabile. Deși reglementarea va induce costuri inițiale pe termen scurt, pentru companiile expuse la Directiva privind raportarea nefinanciară - NFRD și pentru participanții de pe piața financiară expuși la Regulamentul privind comunicarea informațiilor în domeniul finanțării durabile (SFDR), se crede că, în cele din urmă, va sprijini în mod eficient tranziția către un nivel mai scăzut de poluare, cu emisii mai reduse de carbon, mobilizând industria financiară Ca parte a mecanismului / planului său de redresare și de reziliență, Comisia Europeană s-a angajat să finanțeze numai proiecte care nu aduc prejudicii semnificative mediului. De aceea, orice proiect trebuie să respecte principiul DNSH – ”a nu prejudicia in mod semnificativ” ("Do No Significant Harm"). Deși pentru unele proiecte se presupune în mod clar că măsura nu va produce un efect dăunător semnificativ în ceea ce privește niciun obiectiv de mediu, trebuie totuși efectuată o evaluare generală DNSH și trebuie să se precizeze pentru fiecare obiectiv de mediu că nu se va produce niciun prejudiciu semnificativ. O astfel de analiza se face in studiile de fezabilitate pentru cele 19 obiective din cadrul proiectului ”Lucrări de corectarea torenților pentru reducerea riscurilor generate de viituri torențiale în bazinetele amplasate în fondul forestier național administrat de Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA pe raza județelor Bacău, Buzău, Suceava, Neamț, Hunedoara, Prahova, Vâlcea, Vrancea,  propus de RNP Romsilva, in cadrul PNRR. In lucrare se sintetizează pașii ce trebuie făcuți pentru identificarea activităților eligibile pentru taxonomia UE, a activităților cu contribuție esențială la obiectivele de mediu din domeniul climei și pentru analiza DNSD  a celorlalte obiective.

Modelul lanțurilor Markov a fost aplicat în cazul unei păduri de 340 ha, a cărei posibilitate anuală este de 896 m3. Întrucât pe parcursul a cinci ani s-au recoltat  2843 m3 de produse accidentale, s-a testat utilizarea lanțurilor Markov la corectarea creșterii indicatoare, presupunând că la următoarea reamenajare creșterea indicatoare ar putea fi calculată cu ajutorul unui model structural îmbunătățit, ce ține cont de cuantumul produselor accidentale recoltate pe durata unei clase de vârste. Având o distribuție pe clase de vârstă a produselor accidentale, am simulat pe o perioadă de 240 ani structura pe clase de vârstă, ținând cont exclusiv de probabilitățile de revenire în prima clasă de vârstă a arboretelor din toate clasele de vârstă. Deoarece produsele accidentale nu modifică doar distribuția normală pe clase de vârste ci și suprafața ocupată efectiv de arbori, am propus două modele simplificate de corecție a mediei creșterilor curente folosite la calculul creșterilor indicatoare.

Studenții cu preocupări științifice din domeniile silviculturii și protecției mediului au avut o nouă ocazie de a se întâlni și de a face schimb de idei și experiențe. Astfel, sub coordonarea Facultăților de Silvicultură din Brașov și Suceava a avut loc la Brașov, între 3 și 4 iulie, cea de-a șaptea ediție a Sesiunii naționale de comunicări științifice studențești pe teme de silvicultură și protecția mediului. La această manifestare au participat studenți din șapte centre universitare din țară, sesiunea având loc la baza didactică Sânpetru. Tematica lucrărilor susținute a fost una diversă, incluzând subiecte de silvicultură, dendrometrie, cinegetică, entomologie, exploatare și ecologie. După terminarea prezentărilor, studenții au primit câte o diplomă de participare și cartea „The Plan B for Romania’s Forests and Society”, iar cele mai bune lucrări de la fiecare universitate, au primint din partea sponsorului ASFOR suma de 700 de lei. Cea de a doua zi a sesiunii a fost rezervată excursiei tematice care s-a desfășurat în două locații: la cel mai mare parc de dinozauri din Sud-Estul Europei-Dino Parc Râșnov și la Centrul de vizitare al Parcului Național Piatra Craiului Zărnești.

Evenimentul de azi, sentimentele și gândirea noastră sunt, din păcate umbrite și tulburate de atrocitățile războiului din Ucraina. Orice subiect aș alege, acesta ar fi eclipsat de tragicele evenimente din Ucraina. Am ales voluntariatul pentru că are legătură cu evenimentele din Ucraina și unicitatea naturii, pentru că acest subiect mă doare și mă revoltă. Participarea populației la acțiuni de voluntariat care vizează natura sunt deocamdată firave și izolate. Principala cauză este nivelul de trai scăzut al populației, procentul celor mulțumiți de nivelul lor de viața nedepășind la noi 3%, iar în țările în care voluntariatul este la ordinea zilei, tinde sau depășește 50%. Alt factor hotărâtor este nivelul educațional și cultural. Deocamdată România nu are o societate pregătită pentru voluntariat de mediu. Și totuși, războiul din Ucraina a relevat o altă latură a voluntariatului. Mii de oameni au sărit să ajute alte sute de mii de oameni alungați de ororile războiului. Empatia omului față de semenii săi este mult mai puternică decât cea față de natură. Empatia față de natură nu face parte din cultura și educația noastră. Recunoștința omului ajutat se manifestă imediat încărcând psihic și energetic conștiința voluntarului. Ajutorul dat naturii se reîntoarce în timp, de cele mai multe ori generațiilor umane viitoare, de unde lipsa sentimentelor imediate de mulțumire. Educația sau non-educația și modelele de viață direcționează spre obsesiva idee de prosperitate materială, făcând din om un autointitulat ”stăpân al naturii”. Dar care este menirea noastră, cel puțin a minorității care gândește altfel? Creativitatea cere libertate, nesupunerea la dogme, manifestarea nemulțumirii. Avem datoria să trezim mândria și conștiința individuală, incluzând natura în reperele mândriei naționale. Unicitatea naturii din România ne oferă multe repere pentru o identitate națională. Dar nimeni nu încearcă să trezească mândria națională prin unicitatea naturii din România. Universitățile deschise, inovative, pot aduce schimbarea. Ancestralul pozitiv din spiritul tinerilor noștri trebuie trezit și călăuzit spre o legătură mai trainică cu natura. Îndepărtați ignoranța, treziți interesul pentru natură.

Cea de-al XV-lea Congres Forestier Mondial a avut loc la Seul, Republica Coreea, în perioada 2-6 mai 2022, cu tema „Construind un viitor verde, sănătos și rezistent cu păduri”. La congres au luat parte 15.000 de participanți din 146 de țări, reprezentând organizații internaționale, agenții guvernamentale și publice, sectorul privat, instituții academice și de cercetare, ONG-uri, organizații comunitare și ale populațiilor indigene. Congresul a prezentat rolul pădurilor în agenda globală de dezvoltare durabilă de-a lungul a 30 de sesiuni de dialog tematic, organizate pe șase sub-teme, incluzând cuvinte-cheie precum despădurire, degradarea pădurilor, schimbări climatice, conservarea biodiversității, creștere, durabilitate, sănătate umană, informații despre păduri, cooperare. Principalele rezultate ale congresului includ: Declarația despre Păduri de la Seul, care subliniază rolurile și responsabilitățile pentru asigurarea unui viitor durabil pentru pădurile lumii; un Apel ministerial privind lemnul durabil; un Apel pentru acțiune al tinerilor; propuneri de acțiune în urma celor șase sub-teme ale Congresului.

Xylosandrus germanus (Blandford, 1894) este o specie de gândaci de ambrozie invazivă, care s-a răspândit deja în cea mai mare parte a teritoriului României și care reprezintă un potențial dăunător pentru silvicultură, pomicultură și viticultură. Obiectivul cercetărilor prezentate în lucrare a fost identificarea unor pesticide utilizabile în UE și acceptate de FSC, care să fie eficace în prevenirea atacurilor cauzate de această specie. În cadrul unui experiment de laborator, organizat într-un bloc complet randomizat cu cinci variante și opt repetiții, s-au testat patru insecticide: BactoSpeine DF (54% Bacillus thuringiensis subsp. kurtsaki), Mospilan 20 SG (20% acetamiprid), Konflic (50% extract de Quassia amara + 50% săruri de potasiu din acizi grași) și Laser 240 SC (240 g/l spinosad). S-a studiat mortalitatea cauzată de pesticide, reducerea intensității atacului și efectele subletale (asupra fecunditatății insectelor și a dezvoltării descendenților). Toate pesticidele au fost administrate în concentrație de 1% (excepție făcând doar primul, aplicat în concentrație de 10%) pe suprafața unor segmente subțiri de tulpini de fag (ST), care au fost scufundate timp de două minute în soluțiile preparate și apoi au fost lăsate o oră să se zvânte. Pentru a fi atractive față de insecte, anterior tratării ST au fost ținute timp de 24 ore în soluție apoasă de etanol 48%. ST au fost puse în borcane transparente, fiecare cu câte 20 femele de X. germanus colectate în aceeași zi din teren. Experimentul s-a derulat pe parcursul a 32 zile, timp în care temperatura medie în locul de testare a fost de 24,1° C, umiditatea relativă de 81,6% și lumina de maximum 250 lucși, 15 ore lumină și 9 ore întuneric. Mortalitatea cumulată a insectelor a fost cuprinsă între 10,6% (la martor) și 61,9% (la spinodad), diferențe semnificative înregistrându-se doar între acetamiprid și spinosad, pe de o parte, și celelalte variante, pe de altă parte. Intensitatea atacului a variat de la 8,0 ± 1,9 galerii/ST (media ± abaterea standard) (la spinosad), până la 18,7 ± 1,1 galerii/ST (la martor) și diferențe semnificative s-au înregistrat tot numai între acetamiprid și spinosad, pe de o parte, și celelalte variante, pe de altă parte. Deoarece unele femele au murit sau au părăsit galeriile după ce au pătruns în lemn, numărul de femele cu descendenți per ST (FDST) a fost puțin mai mic decât intensitatea infestării. Sub toate cele trei aspecte (mortalitate, reducerea intensității infestării și reducerea FDST), cel mai eficace a fost spinosadul (57,4%, 57,2% și respectiv 66,7%), urmat de acetamiprid (46,6%, 53,5%, 60,5%), celelalte două produse având eficacități sub 10-20%. Numărul mediu de descendeți/ST a fost cuprins între 165,1 ± 105, 6 (la acetamiprid) și 265,0 ± 84,5 (la martor), dar diferențele dintre variante nu au fost asigurate statistic la p = 0,05. Fecunditatea femelelor care au supraviețuit interacțiunii cu pesticidele a variat de la 13,1 ± 6,5 descendenți/femelă (la Konflic), până la 23,9 ± 11,3 descendenți/femelă (la spinosad). Niciunul dintre pesticidele nu a determinat o reducere a fecundității, iar spinosadul a determinat chiar o creștere semnificativă. La data sistării experimentului, 61% dintre descendenții femelelor folosite în experiment ajunseseră în stadiul de adult, dar descendenții femelelor care au venit în contact cu acetamiprid sau cu spinosad au avut o ușoară întârziere în dezvoltare față de cei din celelalte variante, ponderea adulților în totalul descendenților din aceste variante fiind semnificativ diferită de cea de la varianta martor. Rezultatele obținute indică faptul că – în concentrațiile folosite – doar două dintre produsele testate (Mospilan 20 SG și Laser 240 SC) au avut o eficacitate suficient de bună pentru a fi luate în considerare în experimente de teren. S-au observat unele efecte subletale interesante ale spinosadului și acetamipridului (stimularea fecundității și posibila frânare a dezvoltării preimaginale), necunoscute anterior în cazul acestei specii, și care necesită a fi investigate suplimentar.