The paper presents the most important characteristics of the natural regeneration by seed in a mixed riparian stand from the Bucharest Forest District (45°16'45,12'' N lat.; 26°06'54,66” E long., elevation 65 m). Three group shelterwood cuttings were carried out in 2012, 2014 and 2016, and the gaps opened in 2012 were completely regenerated. The research was carried out in eight gaps, which included two transects on the E-W and N-S directions, each with six sample plots of 9 m2, located at a distance of 10 m between them. In 2017, the natural regeneration installed was very rich (from 71,111 to 126,019 seedlings per hectare) in all gaps, well above the level considered as "good" by the technical norms in force at that age, of 10-15,000 seedlings per hectare. The number of pedunculate oak seedlings per hectare ranged from 15,278 to 45,278. The species composition of the stand is dominated by silver lime (Tilia tomentosa), followed by pedunculate oak (Quercus robur) and hornbeam (Carpinus betulus), and the share of pedunculate oak in mixtures varied from 12% to 43%. After five growing seasons, the average collar diameter of the seedlings, at gap level, ranged from 9.6 mm to 11.8 mm. The pedunculate oak had average collar diameters from 7.1 mm to 9.9 mm. The mean height of the seedlings, at gap level, ranged from 62 to 83 cm, while in pedunculate oak it was 61-93 cm. In general, both collar diameter and seedling height increased from east to west and from north to south. As seedlings of pedunculate oak and other relevant species have already reached (just five years after the start of regeneration cuttings) sizes well above those recommended by the technical norms for the application of final cuttings, it follows that the regeneration period may be shorter than the one provided in the management plan. | Lucrarea prezintă cele mai importante caracteristici ale regenerării naturale din sămânță într-un șleau de luncă din Ocolul silvic București (45°16’45,12” lat. N; 26°06’54,66” long. E, alt. 65 m). Arboretul a fost parcurs cu trei tăieri progresive în anii 2012, 2014 și 2016, iar ochiurile deschise în anul 2012 au fost integral regenerate. Cercetările s-au desfășurat în opt ochiuri, care au inclus câte două transecte pe direcțiile E-V și N-S, fiecare cu câte șase suprafețe de probă de câte 9 m2, situate la o distanță de 10 m între ele. În anul 2017, regenerarea naturală instalată a fost foarte bogată (de la 71.111 la 126.019 puieți la ha) în toate ochiurile, mult peste nivelul considerat „bun” prin normele tehnice în vigoare la vârsta respectivă, de 10-15.000 puieți la ha. Numărul de puieți de stejar pedunculat la hectar a variat de la 15.278 la 45.278. Compoziția arboretului este dominată de teiul argintiu, urmat de stejarul pedunculat și de carpen, iar ponderea stejarului în amestecuri a variat de la 12% la 43%. După cinci sezoane de creștere, diametrul mediu la colet al puieților, la nivel de ochi, a variat de la 9,6 mm la 11,8 mm. Stejarul a prezentat diametre medii la colet de la 7,1 mm la 9,9 mm. Înălțimea puieților, la nivel de ochi, a variat de la 62 la 83 cm, în timp ce la stejar aceasta a fost de 61-93 cm. În general, atât diametrul la colet, cât și înălțimea puieților au crescut de la est la vest și de la nord spre sud. Întrucât puieții de stejar și din alte specii de bază au atins deja (la doar cinci ani de la începerea tăierilor de regenerare) dimensiuni mult peste cele recomandate de normele tehnice silvice pentru aplicarea tăierilor de racordare, rezultă că perioada de regenerare poate fi mai scurtă decât cea prevăzută în amenajament.

The radial growth of trees varies from one growing season to another due to the variation in environmental factors from one year to the next. Air pollution can alter the normal growth behavior of trees both in terms of growth dynamics and response to environmental changes. Climate change and air pollution are closely related although often the impact of pollution on tree growth and the relationship between climate and radial tree growth have been analyzed separately. This study presents results on the influence of industrial pollution on the relationship between tree growth and climate factors. Two tree species, spruce (Picea abies L.) and fir (Abies alba L.), were studied in the Tarnița area, Suceava county, an area intensely polluted by mining and non-ferrous metal processing. The experimental areas were located at different distances from the pollution source in order to capture trees affected in different degrees by local industrial pollution (heavily polluted, moderately polluted and unpolluted). Analysis of tree response to variation in climatic factors revealed that high rainfall in certain months can positively influence tree growth in polluted areas. High temperatures in the growing season can negatively influence resinous trees, and the response is stronger for trees in polluted areas. The period when the resinous trees in the Tarnița area responded differently to the degree of pollution damage overlaps perfectly with the period when mining activity in that area was at a very high level. | Creșterea radială a arborilor variază de la un sezon de vegetație la altul, datorită variației factorilor de mediu de la un an la altul. Poluarea aerului poate modifica comportamentul normal al creșterii arborilor atât în ceea ce privește dinamica creșterii, cât și răspunsul la schimbările de mediu. Schimbările climatice și poluarea aerului sunt strâns corelate deși de cele mai multe ori impactul poluării asupra creșterii arborilor și relația dintre climat și creșterea radială a arborilor au fost analizate separat. Acest studiu prezintă rezultatele privind influența poluării industriale asupra relației dintre creșterea arborilor și factorii climatici. Au fost studiate două specii de arbori, molid (Picea abies L.) și brad (Abies alba L.), din zona Tarnița, județul Suceava, zonă intens poluată de activitatea minieră și prelucrarea metalelor neferoase. Suprafețele experimentale au fost amplasate la diferite distanțe față de sursa de poluare pentru a putea surprinde arbori afectați în diferite grade de poluarea industrială locală (intens poluat, moderat poluat și nepoluat). Analiza răspunsului arborilor la variația factorilor climatici a scos în evidență faptul că precipitațiile ridicate din anumite luni pot influența pozitiv creșterile arborilor din zonele poluate. Temperaturile ridicate din sezonul de vegetație pot influența negativ arborii de rășinoase, iar răspunsul este mai puternic în cazul arborilor din zonele afectate de poluare. Perioada în care arborii de rășinoase din zona Tarnița, au răspuns diferit în raport cu gradul de afectare al poluării se suprapune perfect cu perioada în care activitatea minieră din acea zonă se desfășura la un nivel foarte ridicat.

Old-growth forests are considered a benchmark for naturalness and models to which one compares managed forests, comparison leading to debates around biodiversity and its conservation, structure and dynamics, polarizing conservationists and forest practitioners. Plant pathogens are frequently disregarded as components of forests biodiversity, the common perception referring to this category of organisms as important biotic stressors. However, pathogens building several functional groups (necrotrophic and biotrophic pathogens, endophytic pathogens, sapro-parasitic species, generally on wood), in highly natural forests such as old-growth forests are establishing interaction networks with several other functional groups of organisms such as hyperparasites, consumers, disease facilitators, indirect opportunistic species (such as tree hollow dwellers), saprotrophs or mutualists. Being connected to old trees (rare or missing components of managed forests) or to endangered forest plants, pathogens become indicators of naturalness and biodiversity. The gradient going from saprotrophs, to sapro-pathogens and generalist/specialist pathogens characterizing forest ecosystems is linked at great extent to wood and bark, being connected to nutrient cycling as ecosystem level process. As long as disease is maintained within the baseline mortality of the trees, pathogens play the important role of control factors and contribute directly and indirectly to forest biodiversity. The current disease ecology progresses, the biodiversity integrative studies, and the new holistic approaches shaping modern ecology bring in the focus rare, endemic pathogens as important control factors of plant populations, as components of the plants’ phenotypic niche and of the global biodiversity, as potential providers of services (sources of medicines) and components of the intricate ecological webs. However, the comparisons between old-growth and managed forests biodiversity should be focused on species evenness (high evenness in old-growth forests versus low evenness in managed forests) and not particularly on species richness.  Still, there are pathogens responsible for major biotic disturbances in forests worldwide, the invasive, alien or emerging pathogens threatening both old-growth forests and managed forests. | Pădurile seculare sunt considerate structuri de referință ale naturalității și modele în comparațiile cu pădurile gospodărite, comparații care au dus la dezbateri în privința biodiversității, structurii și dinamicii ce au polarizat specialiștii în conservare și practicienii silvici. Patogenii plantelor sunt de regulă ignorați ca și componente ale biodiversității, percepția comună asupra lor fiind legată de rolul lor de factori de stres biotic. Totuși, patogenii care stabilesc câteva grupări funcționale (patogeni biotrofi sau necrotrofi, patogeni endofitici, specii sapro-parazite, în special ale lemnului) în păduri cu grad înalt de naturalitate așa cum sunt pădurile seculare stabilesc rețele de interacțiune cu alte câteva grupe funcționale de organisme ca hiperparaziții, consumatorii, specii care favorizează patogenii, specii indirect oportuniste (așa cum sunt speciile care trăiesc în scorburi), specii saprotrofe precum și specii mutualiste. Fiind în legătură cu arborii bătrâni (o categorie rară sau inexistentă în pădurile gosăpodărite) sau specii periclitate de plante din păduri, fitopatogenii devin astfel indicatori de biodiversitate și naturalitate. Gradientul care merge de la specii saprotrofe, la sapro-patogeni și specii generaliște/specializate de patogeni ce caracterizează ecosistemele forestiere este în mare parte în legătură cu lemnul și scoarța arborilor, fiind conectat la circuitul nutrienților care este un proces de nivel ecosistemic. Atâta vreme cât procesul patogen este menținut la nivelul mortalității de bază a arborilor, patogenii joacă rolul unor factori de control care contribuie direct și indirect la biodiversitatea pădurilor. Progresele actuale în ecologia bolilor, în studiile integrative asupra biodiversității și apariția unui cadru holistic ce modelează ecologia modernă aduc în prim plan patogenii endemici sau rari ca fiind factori de control ai populațiilor de plante, ca și componente ale nișei fenotipice a acestora precum și a biodiversității globale, ca și furnizori potențiali de servicii ecologice (surse de medicamente) și componente ale rețelelor ecologice complexe. Cu toate acestea, comparațiile dintre pădurile seculare și cele gospodărite ar trebui focalizate pe echitabilitatea speciile de patogeni (care este ridicată în pădurile seculare și scăzută în cele gospodărite) și nu în mod special pe bogăția de specii. Cu toate acestea, există fitopatogeni responsabili de perturbări majore biotice în pădurile din întreaga lume cum sunt patogenii  invazivi, alohtoni sau emergenți amenințând astfel atât pădurile seculare cât și pădurile gospodărite.

The aim of the research was to present current data on the distribution and development of some alien phytophagous insects in the territory of Ukraine.We considered 19 species of alien phytophagous insects, including 2 species of Coleoptera, 7 Hemiptera (including 4 bug species), 7 Lepidoptera, 2 Hymenoptera, and 1 Diptera. Hyphantria cunea penetrated Ukraine about 70 years ago and sometimes outbreaks in orchards or shelterbelts. Cameraria ohridella and Cydalima perspectalis pose a great threat to Aesculus hippocastanum and Buxus sempervirens, respectively, in urban stands. Parectopa robiniella, Macrosaccus robiniella, Nematus tibialis, and Obolodiplosis robiniae did not attract the attention of researchers until recently, since did not show a noticeable effect on the health condition of Robinia pseudoacacia. Phyllonorycter issikii is not abundant in most parts of Ukraine. Phyllonorycter platani and Corythucha ciliata are not serious pests because their host plant (Platanus sp.) is rather rare in Ukraine. Trichoferus campestris is known long ago but has not yet shown any harmful effects. The threat from sucking insects (aphids and bugs) increases due to their ability to vector tree pathogens. The polyphagous Halyomorpha halys can pose a threat to forest, ornamental and agricultural plants. Leptoglossus occidentalis poses a great danger to the restoration of Scots pine forests because its feeding decreases the seeds’ germination. Corythucha arcuata is found only in two regions but is moving northward and may pose a threat to oak stands. Agrilus planipennis has spread over several years from the eastern border with Russia to the entire Luhansk and partly Kharkiv region, inhabits Fraxinus excelsior and F. pennsylvanica, and can move west. | Scopul acestui studiu a fost de a prezenta date actuale privind distribuția și dezvoltarea unor insecte fitofage invazive de pe teritoriul Ucrainei.Am luat în considerare 19 specii de insecte fitofage invazive, incluzînd 2 specii din ord. Coleoptera, 7 din Hemiptera, 7 din Lepidoptera, 2 Himenoptera și 1 Diptera. Hyphantria cunea a pătruns în Ucraina în urmă cu aproximativ 70 de ani și uneori a dezvoltat gradații în livezi sau în perdelele de protecție. Cameraria ohridella și Cydalima perspectalis reprezintă amenințări importante pentru Aesculus hippocastanum și, respectiv, Buxus sempervirens, mai ales în parcurile urbane. Parectopa robiniella, Macrosaccus robiniella, Nematus tibialis și Obolodiplosis robiniae nu au atras atenția cercetătorilor până de curând, deoarece nu au manifestat un impact vizibil asupra stării de sănătate a speciei Robinia pseudoacacia. Phyllonorycter issikii are o prezență rară în majoritatea părților Ucrainei. Phyllonorycter platani și Corythucha ciliata nu produc pagube importante, deoarece specia gazdă (Platanus sp.) este destul de rară în Ucraina. Trichoferus campestris a fost semnalat cu mult timp în urmă, dar nu a provocat efecte nedorite. Amenințarea reprezentată de insectele sugătoare (afidele și ploșnițe) crește datorită capacității lor de a fi vectori pentru agenți patogeni din arbori. Halyomorpha halys polifag poate reprezenta o amenințare pentru plantele forestiere, ornamentale și agricole. Leptoglossus occidentalis reprezintă un mare pericol pentru refacerea pădurilor de pin silvestru deoarece hrănirea sa contribuie la reducerea germinației semințelor. Corythucha arcuata se găsește numai în două regiuni, dar se deplasează spre nord și poate reprezenta o amenințare pentru arboretele de stejari. Agrilus planipennis s-a răspândit de-a lungul mai multor ani de la granița de est cu Rusia până în întreaga regiune Luhansk și parțial Harkov, colonizează Fraxinus excelsior și F. pennsylvanica și se poate deplasa spre vest.

The structure of the forestry sector as part of the national economy where the production and marketing of wood forest products take place provides important information for the formulation of strategies for the sustainable management of the forest resource, but also for the formulation of public policies to stimulate the use of the wood resource in products of long-lasting wood, for the sustainable provision of the resource for the production of green energy and for the multi-cyclical use of wood, as provided for in the national forestry strategy. The present study aims to contribute to the clarification of some aspects regarding the structural attributes of the demand for wood pulp for industrial use, with the following objectives: 1) analysis of the structural characteristics of the forestry sector and its importance in the Romanian economy; 2) evaluation of the existing interdependencies between the different segments of the sector; 3) analysis of the competitive environment. The structural characterization of the forestry sector is based on the standardized information collected at the country level by the National Institute of Statistics. The basic operator is the CAEN code (Classification of Activities in the National Economy) based on which each company registered in Romania operates activities in a certain economic field. CAEN (Rev.1, Rev.2)[1] represents an acronym used in the national statistical classification of economic activities in Romania CAEN Rev. 2 represents the revised version of CAEN Rev 1, being made in accordance with the European version (NACE Rev. 2, developed by EUROSTAT), published in the Official Journal of the European Union. The revised version entered into force on January 1, 2008. All documents regarding the registration of a company at the Trade Register must be drawn up according to CAEN Rev. 2. In order to respond to the first objective of the study, the statistical database related to economic agents in the forestry sector was interpreted according to other information related to the total workforce employed in the processing industry, the sector's contribution to GDP, the sector's contribution to Romania's exports and others existing socio-demographic and forest resource indicators at the level of counties, macro-regions and development regions In order to respond to the second objective of the study, the connection between Forestry and wood processing industries was econometrically researched, which was analyzed dynamically, in the period 2015 - 2019. The model starts from the evaluation of the efficiency of wood exploitation compared to the efficiency registered in the processing industries of wood cutting and planing, manufacture of veneer and wood panels or manufacture of office and shop furniture, and manufacture of kitchen furniture. For the third objective - the analysis of the competitive environment of the forestry sector in Romania, we used several sectoral indicators (Competition Council, 2012:6), such as the number of companies, the average turnover/employee in the sector, the Herfindahl-Hirshman index (IHH), the concentration rate, the degree of market concentration and the Pareto index (the number of the largest logging companies that represent 20% of the total number of companies in the logging segment in the respective county, and the percentage of turnover totaled by logging companies above | Structura sectorului forestier ca parte a economiei naționale în care are loc producția și comercializarea produselor lemnoase ale pădurii oferă informații importante pentru formularea unor strategii de gestionare durabilă a resursei forestiere, dar și de formulare a unor politici publice de stimulare a folosirii resursei lemnoase în produse de lemn de lungă durată, de asigurarea sustenabilă a resursei pentru producerea de energie verde și pentru utilizarea multi-ciclică a lemnului, așa cum este prevăzut și în strategia forestieră națională. Prezentul studiu își propune să contribuie la clarificarea unor aspecte privind atributele structurale ale cererii de masă lemnoasă pentru utilizare industrială, având ca obiective: 1) analiza caracteristicilor structurale ale sectorului forestier și a importanței sale în economia românească; 2) evaluarea interdependențelor existente între diferitele segmente ale sectorului; 3) analiza mediului concurențial. Caracterizarea structurală a sectorului forestier se bazează pe informațiile standardizate culese la nivelul țării de Institutul Național de Statistică. Operatorul de bază îl constituie codul CAEN (Clasificarea Activităților din Economia Națională) pe baza căruia, fiecare firmă înregistrată în România operează activități dintr-un anumit domeniu economic. CAEN (Rev.1, Rev.2)[1] reprezintă un acronim utilizat în clasificarea statistică națională a activităților economice din România CAEN Rev. 2 reprezintă varianta revizuită a CAEN Rev 1, fiind realizată în concordanță cu versiunea europeană (NACE Rev. 2, elaborată de EUROSTAT), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Versiunea revizuită a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008. Toate documentele privind înregistrarea unei firme la Registrul Comerțului trebuie să fie întocmite potrivit CAEN Rev. 2.  Pentru a răspunde primului obiectiv al studiului, baza de date statistice referitoare la agenții economici din sectorul forestier a fost interpretată în funcție de alte informații referitoare la forța de muncă totală ocupată în industria prelucrătoare, contribuția sectorului la PIB, contribuția sectorului în exportul României și alți indicatori socio-demografici și de resursă forestieră existenți la nivel de județe, macroregiuni și regiuni de dezvoltare Pentru a răspunde celui de-al doilea obiectiv al studiului s-a cercetat econometric conexiunea dintre Exploatarea forestieră și industriile de prelucrare a lemnului, care au fost analizate în dinamică, în perioada 2015 - 2019. Modelul pornește de la evaluarea eficienței exploatării lemnului în comparație cu eficiența înregistrată în industriile prelucrătoare de tăierea și rindeluirea lemnului, fabricarea de furnire și panouri de lemn sau fabricarea de mobilă pentru birouri și magazine, fabricarea de mobilă pentru bucătării.   Pentru cel de-al treilea obiectiv- analiza mediului concurențial al sectorului forestier din Romania am utilizat mai mulți indicatori sectoriali (Consiliul Concurenței, 2012:6), precum: numărul de firme, cifra medie de afaceri/salariat în sector, indicele Herfindahl-Hirshman (IHH), rata de concentrare, gradul de concentrare al pieței și indicele Pareto (numărul celor mai mari firme de exploatare care reprezintă 20% din numărul total de firme pe segmentul exploatare forestieră în județul respectiv, și procentul cifrei de afaceri totalizat de firmele de mai sus

The paper comes up with a methodology for evaluating the total economic value of the services provided by a forest ecosystem in a natural park, elaborated by the application of various research and evaluation methods, respectively: desk research, brainstorming, and multi-criteria analysis. In order to carry out the research, five methods of evaluating the value of the services offered by ecosystems, identified in the scientific literature, were selected: 1) Shadow pricing, 2) Production function, 3) Hedonic pricing, 4) Travel cost and 5) Contingent Valuation Method. Afterward, a brainstorming session was organized with the participation of 13 forestry specialists and researchers, who stated their ideas regarding the characteristics that the set of assessment methods of the ecosystem services provided by the Bucegi Natural Park should fulfill. Eight ideas/criteria were maintained: 1) To allow the quantification of the Total Economic Value of ecosystem services through monetary and non-monetary methods; 2) To be specific to the evaluated ecosystem services); 3) To be based on available/existing datasets; 4) To be carried out with the consultation of the interested factors and to respond to the requirements/needs of the central/local authorities and other interested factors, to provide information for making decisions regarding the proper functioning of the park in the context of changes climatic; 5) To have a high degree of objectivity; 6) To be easy/cheap/simple to apply; 7) To be replicable to other parks; 8) The development/testing time should be reasonable.The use of the multi-criteria analysis revealed that the second and the fourth criteria are the most important for being taken into account. Further processing of the data showed that Method 5 - The contingent Valuation Method, is the most appropriate to assess forest ecosystem services in Bucegi Natural Park. | Lucrarea prezintă o propunere de metododologie de evaluare a valorii totale a serviciilor oferite de un ecosistem forestier dintr-un parc natural, elaborată prin aplicarea unor metode diverse de cercetare și evaluare, respectiv: desk research, brainstorming și analiza multicriterială. Pentru realizarea cercetării au fost selectate cinci metode de evaluare a valorii serviciilor oferite de ecosisteme: Metoda prețurilor umbră, Metoda funcției productive, Metoda prețurilor hedoniste, Metoda costurilor de călătorie și Metoda stabilirii preferinţelor. Ulterior, a fost organizată o sesiune de ”brainstorming” la care au participat 13 specialiști și cercetători în silvicultură, ccare au enunțat propriile idei referitoare la caracteristicile pe care ar trebui să le îndeplinească metodele de evaluare a serviciilor ecosistemice furnizate de Parcul Natural Bucegi. Au fost reținute 8 idei/criterii referitoare la caracteristicile pe care ar trebui să le îndeplinească metodele: Să permită cuantificarea Valorii Economice Totale a serviciilor ecosistemice prin metode monetare și non-monetare; Să fie specifice serviciilor ecosistemice evaluate; Să se bazeze pe seturi de date disponibile/existente; Să fie realizată cu consultarea factorilor interesaţi, să raspundă cerințelor/nevoilor autorităților centrale/locale și altor factori interesați, să furnizeze informații pentru luarea unor decizii privind buna funcționare a parcului în contextul schimbărilor climatice; Să aibă grad de obiectivitate ridicat; Să fie uşor/ieftin de aplicat; Să fie replicabile; Durata de elaborare/testare să fie rezonabilă. În urma aplicării analizei multicriteriale, a rezultat că cele mai importante două criterii care trebuie avute în vedere sunt: Să fie realizată cu consultarea factorilor interesaţi, să raspundă cerințelor/nevoilor autorităților centrale/locale și altor factori interesați, să furnizeze informații pentru luarea unor decizii privind buna funcționare a parcului în contextul schimbărilor climatice, și Să fie specifică serviciilor ecosistemice evaluate. Prelucările ulterioare de date au evidențiat că Metoda 5 – Stabilirea preferințelor, este cea mai adecvată să fie aplicată pentru evaluarea serviciilor oferite de ecosistemele forestiere în Parcul Natural Bucegi.

Xylosandrus germanus (Blandford, 1894) is an invasive ambrosia beetle species that has already spread in most of Romania's territory and represents a potential pest for forestry, fruit growing, and viticulture. The objective of the research presented in the paper was to identify some pesticides usable in the EU and accepted by the Forest Stewardship Council, which could prevent attacks caused by this species. We tested four insecticides in a laboratory experiment organized in a completely randomized block with five variants and eight replicates. These were: BactoSpeine DF (54% Bacillus thuringiensis subsp. kurstaki), Mospilan 20 SG (20% acetamiprid), Konflic (50% Quassia amara extract + 50% potassium salts of fatty acids), and Laser 240 SC (240 g/l spinosad). We studied pest mortality, attack intensity, and sublethal effects (on fecundity and offspring development) of the tested products on insects. All pesticides had a concentration of 1% (except the first one, which had 10%). We applied them on the surface of thin segments of beech stems (ST) by ST immersion in the prepared solutions for two minutes and then aired for an hour. Before the treatment, STs were kept for 24 h in an aqueous solution of ethanol (48%) to be attractive to insects. Each ST was placed in transparent jars with 20 X. germanus females collected on the same day from the field. The experiment took place over 32 days, during which the average temperature in the test site was 24.1°C, relative humidity 81.6%, and maximum light of 250 lux, 15:9 (L:D) h. Cumulative insect mortality was between 10.6% (in control) and 61.9% (in spinosad), significant differences being recorded only between acetamiprid and spinosad, on the one hand, and the other variants, on the other hand. Attack intensity ranged from 8.0 ± 1.9 galleries/ST (mean ± standard deviation) (in spinosad) to 18.7 ± 1.1 galleries/ST (in control), and significant differences were recorded still only between acetamiprid and spinosad on the one hand, and the other variants, on the other hand. Because some females died or left the galleries after entering the wood, the number of females with offspring per ST (FDST) was slightly lower than the intensity of the infestation. Under all three aspects (mortality, reduction of infestation intensity, and reduction of FDST), the most effective was spinosad (57.4%, 57.2%, and 66.7%, respectively), followed by acetamiprid (46.6%, 53.5%, 60.5%), the other two products having efficacies below 10-20%. The mean number of offspring/ST ranged between 165.1 ± 105.6 (acetamiprid) and 265.0 ± 84.5 (control), but differences between variants were not statistically significant at p = 0.05. The fecundity of females that survived the pesticide interaction ranged from 13.1 ± 6.5 offspring/female (Konflic) to 23.9 ± 11.3 offspring/female (spinosad). None of the pesticides caused a reduction in fecundity, and spinosad even caused a significant increase. Of the offspring produced by females, 61% reached adulthood by the end of the experiment. However, acetamiprid or spinosad seemingly delayed their development. The adult proportions in the total offspring in these variants significantly differ from that in the control variant. The results indicate that - in the concentrations used - only two products (Mospilan 20 SG and Laser 240 SC) were sufficiently effective to be considered in future field trials. Further investigations are necessary on possible sublethal effects induced by spinosad and acetamiprid. | Xylosandrus germanus (Blandford, 1894) este o specie de gândaci de ambrozie invazivă, care s-a răspândit deja în cea mai mare parte a teritoriului României și care reprezintă un potențial dăunător pentru silvicultură, pomicultură și viticultură. Obiectivul cercetărilor prezentate în lucrare a fost identificarea unor pesticide utilizabile în UE și acceptate de FSC, care să fie eficace în prevenirea atacurilor cauzate de această specie. În cadrul unui experiment de laborator, organizat într-un bloc complet randomizat cu cinci variante și opt repetiții, s-au testat patru insecticide: BactoSpeine DF (54% Bacillus thuringiensis subsp. kurtsaki), Mospilan 20 SG (20% acetamiprid), Konflic (50% extract de Quassia amara + 50% săruri de potasiu din acizi grași) și Laser 240 SC (240 g/l spinosad). S-a studiat mortalitatea cauzată de pesticide, reducerea intensității atacului și efectele subletale (asupra fecunditatății insectelor și a dezvoltării descendenților). Toate pesticidele au fost administrate în concentrație de 1% (excepție făcând doar primul, aplicat în concentrație de 10%) pe suprafața unor segmente subțiri de tulpini de fag (ST), care au fost scufundate timp de două minute în soluțiile preparate și apoi au fost lăsate o oră să se zvânte. Pentru a fi atractive față de insecte, anterior tratării ST au fost ținute timp de 24 ore în soluție apoasă de etanol 48%. ST au fost puse în borcane transparente, fiecare cu câte 20 femele de X. germanus colectate în aceeași zi din teren. Experimentul s-a derulat pe parcursul a 32 zile, timp în care temperatura medie în locul de testare a fost de 24,1° C, umiditatea relativă de 81,6% și lumina de maximum 250 lucși, 15 ore lumină și 9 ore întuneric. Mortalitatea cumulată a insectelor a fost cuprinsă între 10,6% (la martor) și 61,9% (la spinodad), diferențe semnificative înregistrându-se doar între acetamiprid și spinosad, pe de o parte, și celelalte variante, pe de altă parte. Intensitatea atacului a variat de la 8,0 ± 1,9 galerii/ST (media ± abaterea standard) (la spinosad), până la 18,7 ± 1,1 galerii/ST (la martor) și diferențe semnificative s-au înregistrat tot numai între acetamiprid și spinosad, pe de o parte, și celelalte variante, pe de altă parte. Deoarece unele femele au murit sau au părăsit galeriile după ce au pătruns în lemn, numărul de femele cu descendenți per ST (FDST) a fost puțin mai mic decât intensitatea infestării. Sub toate cele trei aspecte (mortalitate, reducerea intensității infestării și reducerea FDST), cel mai eficace a fost spinosadul (57,4%, 57,2% și respectiv 66,7%), urmat de acetamiprid (46,6%, 53,5%, 60,5%), celelalte două produse având eficacități sub 10-20%. Numărul mediu de descendeți/ST a fost cuprins între 165,1 ± 105, 6 (la acetamiprid) și 265,0 ± 84,5 (la martor), dar diferențele dintre variante nu au fost asigurate statistic la p = 0,05. Fecunditatea femelelor care au supraviețuit interacțiunii cu pesticidele a variat de la 13,1 ± 6,5 descendenți/femelă (la Konflic), până la 23,9 ± 11,3 descendenți/femelă (la spinosad). Niciunul dintre pesticidele nu a determinat o reducere a fecundității, iar spinosadul a determinat chiar o creștere semnificativă. La data sistării experimentului, 61% dintre descendenții femelelor folosite în experiment ajunseseră în stadiul de adult, dar descendenții femelelor care au venit în contact cu acetamiprid sau cu spinosad au avut o ușoară întârziere în dezvoltare față de cei din celelalte variante, ponderea adulților în totalul descendenților din aceste variante fiind semnificativ diferită de cea de la varianta martor. Rezultatele obținute indică faptul că – în concentrațiile folosite – doar două dintre produsele testate (Mospilan 20 SG și Laser 240 SC) au avut o eficacitate suficient de bună pentru a fi luate în considerare în experimente de teren. S-au observat unele efecte subletale interesante ale spinosadului și acetamipridului (stimularea fecundității și posibila frânare a dezvoltării preimaginale), necunoscute anterior în cazul acestei specii, și care necesită a fi investigate suplimentar.

Douglas-fir (Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco), an important North American softwood species, has been cultivated in Europe since 1827 and extended over a large area (831 thousand hectares) due to its (i) high growth and wood production, (ii) tolerance to summer drought, as well as (iii) wood with superior qualities and multiple uses. Since the natural pruning of Douglas-fir is defective/imperfect and slow, even in dense stands, intervention with artificial pruning is required, in stands intended for the production of superior wood assortments (e.g., veneer, solid wood furniture, class A lumber). In this context, the paper presents the results of an artificial pruning experiment in Douglas-fir, which sought to determine the duration of pruning and the costs related to the intervention at heights of a maximum of 2 m (penetration/access pruning) and over 2 m (high pruning). We worked in two stands with Douglas-fir (one mixed, the other monospecific), in two teams of two people for each stand. 104 trees were pruned, of which all up to a height of 2 m and 28 up to a maximum height of 4.4 m, of which 75% were pruned to a minimum of 4 m. Average duration per meter of pruning from 0 to 2 m height ranged, in the four teams, between 0'46" and 1'5", a value that increased to 1'36" in the case of intervention at heights over 2 m. Based on these values, it can be considered that the duration of the artificial pruning of Douglas-fir at a height of 6 m reaches values of at least 7'30"-8', similar to the situation in Germany. If we consider the artificial pruning of 360 future crop trees ha-1 (the maximum number proposed in Romania for Douglas-fir stands ) up to 6 m high, results a current pruning cost of 1,400 RON ha-1 (284 euro ha-1). This relatively low value economically justifies the application of artificial pruning to Douglas-fir if the production of high-quality wood with superior uses is targeted. | Duglasul verde (Pseudotsuga menziesii (Mirbel) Franco), importantă specie nord-americană de rășinoase, este cultivată în Europa începând din anul 1827 și extinsă pe o suprafață importantă (831 mii hectare) datorită (i) creșterii și producției lemnoase ridicate, (ii) toleranței la uscăciunea estivală, precum și (iii) lemnului cu calități superioare și utilizări multiple. Deoarece elagajul natural al duglasului verde este defectuos/imperfect și lent, chiar și în arborete dese, se impune intervenția cu elagaj artificial, în arboretele destinate producerii de sortimente lemnoase superioare (furnir, mobilă de lemn masiv, cherestea de clasă A). În acest context, lucrarea prezintă rezultatele unui experiment de elagaj artificial la duglasul verde, care a urmărit determinarea duratei elagajului și a costurilor aferente la intervenția pe înălțimi de maximum 2 m (elagaj de penetrare/acces) și peste 2 m (elagaj la înălțime/propriu-zis). S-a lucrat în două arborete cu duglas (unul amestecat, altul pur), în cate două echipe de câte două persoane pentru fiecare arboret. Au fost elagați 104 arbori, din care toți până la înălțimea de 2 m și 28 până la înălțimi de maximum 4,4 m, din care 75% au fost elagați pe minimum 4 m. Durata medie pe metru a elagajului de la 0 la 2 m înălțime a fost cuprinsă, la cele patru echipe de lucru, între 0'46" și 1'5", valoare care a crescut la 1'36" în cazul intervenției la înălțimi peste 2 m. Pe baza acestor valori se poate consideră că durata elagajului artificial al duglasului la înălțimea de 6 m atinge valori de minimum 7,5-8 minute, similară situației din Germania. Dacă se consideră elagajul artificial al 360 arbori de viitor ha-1 (numărul maxim propus în România pentru arboretele de duglas verde) până la 6 m înălțime, rezultă un cost actual al elagajului de 1400 RON ha-1 (284 euro ha-1). Această valoare relativ redusă justifică economic aplicarea elagajului artificial la duglasul verde dacă se urmărește obținerea lemnului de calitate și cu utilizări superioare.

The Markov chains were deployed to 340 ha of forest with an annual indicative growth of 896 m3. As 2843 m3 of salvage fellings were harvested over five years, we have tested the Markov chains to correct for the indicative growth, assuming the next forest plan will be based on an improved indicative growth, that will have been taken into account the transition probabilities embedded into a Markov chain. Having the distribution of salvage fellings against age classes, we have simulated the age-class structure over 240 years, taking into account only the initial transition probabilities. Since salvage fellings do not change only normal age-class distribution but effective area covered by trees, we came up with two simplified models for correcting the average current increment used in the calculation of indicative growth. | Modelul lanțurilor Markov a fost aplicat în cazul unei păduri de 340 ha, a cărei posibilitate anuală este de 896 m3. Întrucât pe parcursul a cinci ani s-au recoltat  2843 m3 de produse accidentale, s-a testat utilizarea lanțurilor Markov la corectarea creșterii indicatoare, presupunând că la următoarea reamenajare creșterea indicatoare ar putea fi calculată cu ajutorul unui model structural îmbunătățit, ce ține cont de cuantumul produselor accidentale recoltate pe durata unei clase de vârste. Având o distribuție pe clase de vârstă a produselor accidentale, am simulat pe o perioadă de 240 ani structura pe clase de vârstă, ținând cont exclusiv de probabilitățile de revenire în prima clasă de vârstă a arboretelor din toate clasele de vârstă. Deoarece produsele accidentale nu modifică doar distribuția normală pe clase de vârste ci și suprafața ocupată efectiv de arbori, am propus două modele simplificate de corecție a mediei creșterilor curente folosite la calculul creșterilor indicatoare.

Pentru păduri, schimbările climatice implică modificarea condițiilor de creștere și a multor parametri de mediu care vor influența distribuția spațială a arborilor. Gestionarea pădurilor va trebui să aibă mai multe informații disponibile pentru a face față noilor provocări. Alegerea speciilor cele mai potrivite condițiilor de mediu viitoare este un element central al managementului pădurilor în condițiile schimbărilor climatice. Se pune tot mai mult accent pe avantajul amestecurilor de specii de arbori de a crește rezistența pădurilor și de a asigura continuitatea serviciilor ecosistemice, cu condiția să fie găsite speciile potrivite. Din punct de vedere științific, aceste întrebări fac necesară evaluarea interacțiunilor dintre specii, deoarece răspunsul unui copac la un anumit nivel de stres climatic este influențat de interacțiunile dintre speciile prezente local (cu care concurează pentru lumină, nutrienți și apă). ). Primul obiectiv vizează în special trăsăturile alometrice ale speciilor. Măsurătorile vor permite cuantificarea variabilității spațiale în alometria arborilor pe o colecție de parcele și specii reprezentative. Al doilea obiectiv evaluează cantitativ impactul schimbărilor climatice asupra structurii, compoziției și productivității pădurilor din România. Caracteristicile deosebite ale pădurilor românești, precum stocurile mari realizate, amestecurile mari și funcționarea aproape naturală, aduc o valoare sporită comunității științifice. Al treilea obiectiv evaluează impactul managementului asupra serviciilor ecosistemice forestiere și potențialul pentru păduri adaptabile la climă și rezistente. Modelele de peisaj vor fi implementate pentru a testa scenarii de management și pentru a evalua cantitativ impactul acestora asupra resurselor forestiere și a funcțiilor majore ale ecosistemului. Acest obiectiv sintetic (O4) este de a formula recomandări relevante pentru politici pentru impactul schimbărilor climatice asupra biodiversității, stocurilor și aprovizionării ecosistemelor din România. Proiectul își propune să ofere cunoștințe cantitative despre trăsăturile speciilor pentru a evalua schimbările determinate de schimbările climatice din pădurile din România, pentru a proiecta starea lor posibilă într-un orizont de 100 de ani și pentru a evalua opțiunile de management rezistent la climă. Acesta va include interacțiunile dintre specii, în special efectele amestecurilor sub constrângeri în creștere, trăsăturile cheie ale speciilor și caracteristicile de management adaptativ pentru a produce recomandări practice pentru managementul pădurilor în România.