The paper presents the most important characteristics of the natural regeneration by seed in a mixed riparian stand from the Bucharest Forest District (45°16'45,12'' N lat.; 26°06'54,66” E long., elevation 65 m). Three group shelterwood cuttings were carried out in 2012, 2014 and 2016, and the gaps opened in 2012 were completely regenerated. The research was carried out in eight gaps, which included two transects on the E-W and N-S directions, each with six sample plots of 9 m2, located at a distance of 10 m between them. In 2017, the natural regeneration installed was very rich (from 71,111 to 126,019 seedlings per hectare) in all gaps, well above the level considered as "good" by the technical norms in force at that age, of 10-15,000 seedlings per hectare. The number of pedunculate oak seedlings per hectare ranged from 15,278 to 45,278. The species composition of the stand is dominated by silver lime (Tilia tomentosa), followed by pedunculate oak (Quercus robur) and hornbeam (Carpinus betulus), and the share of pedunculate oak in mixtures varied from 12% to 43%. After five growing seasons, the average collar diameter of the seedlings, at gap level, ranged from 9.6 mm to 11.8 mm. The pedunculate oak had average collar diameters from 7.1 mm to 9.9 mm. The mean height of the seedlings, at gap level, ranged from 62 to 83 cm, while in pedunculate oak it was 61-93 cm. In general, both collar diameter and seedling height increased from east to west and from north to south. As seedlings of pedunculate oak and other relevant species have already reached (just five years after the start of regeneration cuttings) sizes well above those recommended by the technical norms for the application of final cuttings, it follows that the regeneration period may be shorter than the one provided in the management plan. | Lucrarea prezintă cele mai importante caracteristici ale regenerării naturale din sămânță într-un șleau de luncă din Ocolul silvic București (45°16’45,12” lat. N; 26°06’54,66” long. E, alt. 65 m). Arboretul a fost parcurs cu trei tăieri progresive în anii 2012, 2014 și 2016, iar ochiurile deschise în anul 2012 au fost integral regenerate. Cercetările s-au desfășurat în opt ochiuri, care au inclus câte două transecte pe direcțiile E-V și N-S, fiecare cu câte șase suprafețe de probă de câte 9 m2, situate la o distanță de 10 m între ele. În anul 2017, regenerarea naturală instalată a fost foarte bogată (de la 71.111 la 126.019 puieți la ha) în toate ochiurile, mult peste nivelul considerat „bun” prin normele tehnice în vigoare la vârsta respectivă, de 10-15.000 puieți la ha. Numărul de puieți de stejar pedunculat la hectar a variat de la 15.278 la 45.278. Compoziția arboretului este dominată de teiul argintiu, urmat de stejarul pedunculat și de carpen, iar ponderea stejarului în amestecuri a variat de la 12% la 43%. După cinci sezoane de creștere, diametrul mediu la colet al puieților, la nivel de ochi, a variat de la 9,6 mm la 11,8 mm. Stejarul a prezentat diametre medii la colet de la 7,1 mm la 9,9 mm. Înălțimea puieților, la nivel de ochi, a variat de la 62 la 83 cm, în timp ce la stejar aceasta a fost de 61-93 cm. În general, atât diametrul la colet, cât și înălțimea puieților au crescut de la est la vest și de la nord spre sud. Întrucât puieții de stejar și din alte specii de bază au atins deja (la doar cinci ani de la începerea tăierilor de regenerare) dimensiuni mult peste cele recomandate de normele tehnice silvice pentru aplicarea tăierilor de racordare, rezultă că perioada de regenerare poate fi mai scurtă decât cea prevăzută în amenajament.

The radial growth of trees varies from one growing season to another due to the variation in environmental factors from one year to the next. Air pollution can alter the normal growth behavior of trees both in terms of growth dynamics and response to environmental changes. Climate change and air pollution are closely related although often the impact of pollution on tree growth and the relationship between climate and radial tree growth have been analyzed separately. This study presents results on the influence of industrial pollution on the relationship between tree growth and climate factors. Two tree species, spruce (Picea abies L.) and fir (Abies alba L.), were studied in the Tarnița area, Suceava county, an area intensely polluted by mining and non-ferrous metal processing. The experimental areas were located at different distances from the pollution source in order to capture trees affected in different degrees by local industrial pollution (heavily polluted, moderately polluted and unpolluted). Analysis of tree response to variation in climatic factors revealed that high rainfall in certain months can positively influence tree growth in polluted areas. High temperatures in the growing season can negatively influence resinous trees, and the response is stronger for trees in polluted areas. The period when the resinous trees in the Tarnița area responded differently to the degree of pollution damage overlaps perfectly with the period when mining activity in that area was at a very high level. | Creșterea radială a arborilor variază de la un sezon de vegetație la altul, datorită variației factorilor de mediu de la un an la altul. Poluarea aerului poate modifica comportamentul normal al creșterii arborilor atât în ceea ce privește dinamica creșterii, cât și răspunsul la schimbările de mediu. Schimbările climatice și poluarea aerului sunt strâns corelate deși de cele mai multe ori impactul poluării asupra creșterii arborilor și relația dintre climat și creșterea radială a arborilor au fost analizate separat. Acest studiu prezintă rezultatele privind influența poluării industriale asupra relației dintre creșterea arborilor și factorii climatici. Au fost studiate două specii de arbori, molid (Picea abies L.) și brad (Abies alba L.), din zona Tarnița, județul Suceava, zonă intens poluată de activitatea minieră și prelucrarea metalelor neferoase. Suprafețele experimentale au fost amplasate la diferite distanțe față de sursa de poluare pentru a putea surprinde arbori afectați în diferite grade de poluarea industrială locală (intens poluat, moderat poluat și nepoluat). Analiza răspunsului arborilor la variația factorilor climatici a scos în evidență faptul că precipitațiile ridicate din anumite luni pot influența pozitiv creșterile arborilor din zonele poluate. Temperaturile ridicate din sezonul de vegetație pot influența negativ arborii de rășinoase, iar răspunsul este mai puternic în cazul arborilor din zonele afectate de poluare. Perioada în care arborii de rășinoase din zona Tarnița, au răspuns diferit în raport cu gradul de afectare al poluării se suprapune perfect cu perioada în care activitatea minieră din acea zonă se desfășura la un nivel foarte ridicat.

Old-growth forests are considered a benchmark for naturalness and models to which one compares managed forests, comparison leading to debates around biodiversity and its conservation, structure and dynamics, polarizing conservationists and forest practitioners. Plant pathogens are frequently disregarded as components of forests biodiversity, the common perception referring to this category of organisms as important biotic stressors. However, pathogens building several functional groups (necrotrophic and biotrophic pathogens, endophytic pathogens, sapro-parasitic species, generally on wood), in highly natural forests such as old-growth forests are establishing interaction networks with several other functional groups of organisms such as hyperparasites, consumers, disease facilitators, indirect opportunistic species (such as tree hollow dwellers), saprotrophs or mutualists. Being connected to old trees (rare or missing components of managed forests) or to endangered forest plants, pathogens become indicators of naturalness and biodiversity. The gradient going from saprotrophs, to sapro-pathogens and generalist/specialist pathogens characterizing forest ecosystems is linked at great extent to wood and bark, being connected to nutrient cycling as ecosystem level process. As long as disease is maintained within the baseline mortality of the trees, pathogens play the important role of control factors and contribute directly and indirectly to forest biodiversity. The current disease ecology progresses, the biodiversity integrative studies, and the new holistic approaches shaping modern ecology bring in the focus rare, endemic pathogens as important control factors of plant populations, as components of the plants’ phenotypic niche and of the global biodiversity, as potential providers of services (sources of medicines) and components of the intricate ecological webs. However, the comparisons between old-growth and managed forests biodiversity should be focused on species evenness (high evenness in old-growth forests versus low evenness in managed forests) and not particularly on species richness.  Still, there are pathogens responsible for major biotic disturbances in forests worldwide, the invasive, alien or emerging pathogens threatening both old-growth forests and managed forests. | Pădurile seculare sunt considerate structuri de referință ale naturalității și modele în comparațiile cu pădurile gospodărite, comparații care au dus la dezbateri în privința biodiversității, structurii și dinamicii ce au polarizat specialiștii în conservare și practicienii silvici. Patogenii plantelor sunt de regulă ignorați ca și componente ale biodiversității, percepția comună asupra lor fiind legată de rolul lor de factori de stres biotic. Totuși, patogenii care stabilesc câteva grupări funcționale (patogeni biotrofi sau necrotrofi, patogeni endofitici, specii sapro-parazite, în special ale lemnului) în păduri cu grad înalt de naturalitate așa cum sunt pădurile seculare stabilesc rețele de interacțiune cu alte câteva grupe funcționale de organisme ca hiperparaziții, consumatorii, specii care favorizează patogenii, specii indirect oportuniste (așa cum sunt speciile care trăiesc în scorburi), specii saprotrofe precum și specii mutualiste. Fiind în legătură cu arborii bătrâni (o categorie rară sau inexistentă în pădurile gosăpodărite) sau specii periclitate de plante din păduri, fitopatogenii devin astfel indicatori de biodiversitate și naturalitate. Gradientul care merge de la specii saprotrofe, la sapro-patogeni și specii generaliște/specializate de patogeni ce caracterizează ecosistemele forestiere este în mare parte în legătură cu lemnul și scoarța arborilor, fiind conectat la circuitul nutrienților care este un proces de nivel ecosistemic. Atâta vreme cât procesul patogen este menținut la nivelul mortalității de bază a arborilor, patogenii joacă rolul unor factori de control care contribuie direct și indirect la biodiversitatea pădurilor. Progresele actuale în ecologia bolilor, în studiile integrative asupra biodiversității și apariția unui cadru holistic ce modelează ecologia modernă aduc în prim plan patogenii endemici sau rari ca fiind factori de control ai populațiilor de plante, ca și componente ale nișei fenotipice a acestora precum și a biodiversității globale, ca și furnizori potențiali de servicii ecologice (surse de medicamente) și componente ale rețelelor ecologice complexe. Cu toate acestea, comparațiile dintre pădurile seculare și cele gospodărite ar trebui focalizate pe echitabilitatea speciile de patogeni (care este ridicată în pădurile seculare și scăzută în cele gospodărite) și nu în mod special pe bogăția de specii. Cu toate acestea, există fitopatogeni responsabili de perturbări majore biotice în pădurile din întreaga lume cum sunt patogenii  invazivi, alohtoni sau emergenți amenințând astfel atât pădurile seculare cât și pădurile gospodărite.

The aim of the research was to present current data on the distribution and development of some alien phytophagous insects in the territory of Ukraine.We considered 19 species of alien phytophagous insects, including 2 species of Coleoptera, 7 Hemiptera (including 4 bug species), 7 Lepidoptera, 2 Hymenoptera, and 1 Diptera. Hyphantria cunea penetrated Ukraine about 70 years ago and sometimes outbreaks in orchards or shelterbelts. Cameraria ohridella and Cydalima perspectalis pose a great threat to Aesculus hippocastanum and Buxus sempervirens, respectively, in urban stands. Parectopa robiniella, Macrosaccus robiniella, Nematus tibialis, and Obolodiplosis robiniae did not attract the attention of researchers until recently, since did not show a noticeable effect on the health condition of Robinia pseudoacacia. Phyllonorycter issikii is not abundant in most parts of Ukraine. Phyllonorycter platani and Corythucha ciliata are not serious pests because their host plant (Platanus sp.) is rather rare in Ukraine. Trichoferus campestris is known long ago but has not yet shown any harmful effects. The threat from sucking insects (aphids and bugs) increases due to their ability to vector tree pathogens. The polyphagous Halyomorpha halys can pose a threat to forest, ornamental and agricultural plants. Leptoglossus occidentalis poses a great danger to the restoration of Scots pine forests because its feeding decreases the seeds’ germination. Corythucha arcuata is found only in two regions but is moving northward and may pose a threat to oak stands. Agrilus planipennis has spread over several years from the eastern border with Russia to the entire Luhansk and partly Kharkiv region, inhabits Fraxinus excelsior and F. pennsylvanica, and can move west. | Scopul acestui studiu a fost de a prezenta date actuale privind distribuția și dezvoltarea unor insecte fitofage invazive de pe teritoriul Ucrainei.Am luat în considerare 19 specii de insecte fitofage invazive, incluzînd 2 specii din ord. Coleoptera, 7 din Hemiptera, 7 din Lepidoptera, 2 Himenoptera și 1 Diptera. Hyphantria cunea a pătruns în Ucraina în urmă cu aproximativ 70 de ani și uneori a dezvoltat gradații în livezi sau în perdelele de protecție. Cameraria ohridella și Cydalima perspectalis reprezintă amenințări importante pentru Aesculus hippocastanum și, respectiv, Buxus sempervirens, mai ales în parcurile urbane. Parectopa robiniella, Macrosaccus robiniella, Nematus tibialis și Obolodiplosis robiniae nu au atras atenția cercetătorilor până de curând, deoarece nu au manifestat un impact vizibil asupra stării de sănătate a speciei Robinia pseudoacacia. Phyllonorycter issikii are o prezență rară în majoritatea părților Ucrainei. Phyllonorycter platani și Corythucha ciliata nu produc pagube importante, deoarece specia gazdă (Platanus sp.) este destul de rară în Ucraina. Trichoferus campestris a fost semnalat cu mult timp în urmă, dar nu a provocat efecte nedorite. Amenințarea reprezentată de insectele sugătoare (afidele și ploșnițe) crește datorită capacității lor de a fi vectori pentru agenți patogeni din arbori. Halyomorpha halys polifag poate reprezenta o amenințare pentru plantele forestiere, ornamentale și agricole. Leptoglossus occidentalis reprezintă un mare pericol pentru refacerea pădurilor de pin silvestru deoarece hrănirea sa contribuie la reducerea germinației semințelor. Corythucha arcuata se găsește numai în două regiuni, dar se deplasează spre nord și poate reprezenta o amenințare pentru arboretele de stejari. Agrilus planipennis s-a răspândit de-a lungul mai multor ani de la granița de est cu Rusia până în întreaga regiune Luhansk și parțial Harkov, colonizează Fraxinus excelsior și F. pennsylvanica și se poate deplasa spre vest.

Pentru o aprofundare mai bună a noțiunilor studiate în timpul facultății, la începutul lunii noiembrie anul în curs studenții masteranzi anul I de la specializările Managementul activităților din silvicultură și Conservarea biodiversității și managementul ecosistemelor, respectiv studenții din anul III, licență de la specializarea Ecologie și protecția mediului au avut ocazia de a vedea în practică o modalitate de gestionare integrată a resur-selor forestiere. Cu acest prilej gazdele au fost încântate să prezinte studenților principalele domenii de activitate din cadrul grupului de firme MIS, dar și cele mai importante proiecte realizate pe plan local. Obiectivele vizitate de studenți au fost: Pepiniera silvică Silhoasa, Fabrica Silvania Internațional din localitatea Lunca Ilvei, Podul din lemn lamelar și Parcul de argrement din localitatea Sîngeorz Băi, Centrul de cercetare, Inovare, Proiectare și Formare Profesională ,,Silvania” Lunca Ilvei.

Marian Drăgoi, Economia mediului. Editura Universității ”Ștefan cel Mare” Suceava 2022, 140 p. ISBN 978-973-666-728-2

În lucrare se exemplifică cum în silvicultura științifică europeană, din necesități teoretice și practice, s-au descoperit și folosit, chiar de la început, noțiuni ecologice, uneori cu mult înainte ca acestea să fi fost definite și utilizate în autecologie (relații între organisme și cu mediul lor abiotic), în dem-ecologie (caracteristici cantitative ale populațiilor de arbori și a altor populații forestiere), în sinecologia sistemică (conceperea pădurii ca unitate de viețuitoare și de mediu abiotic).

Lucrarea prezintă cele mai importante caracteristici ale regenerării naturale din sămânță într-un șleau de luncă din Ocolul silvic București (45°16’45,12” lat. N; 26°06’54,66” long. E, alt. 65 m). Arboretul a fost parcurs cu trei tăieri progresive în anii 2012, 2014 și 2016, iar ochiurile deschise în anul 2012 au fost integral regenerate. Cercetările s-au desfășurat în opt ochiuri, care au inclus câte două transecte pe direcțiile E-V și N-S, fiecare cu câte șase suprafețe de probă de câte 9 m2, situate la o distanță de 10 m între ele. În anul 2017, regenerarea naturală instalată a fost foarte bogată (de la 71.111 la 126.019 puieți la ha) în toate ochiurile, mult peste nivelul considerat „bun” prin normele tehnice în vigoare la vârsta respectivă, de 10-15.000 puieți la ha. Numărul de puieți de stejar pedunculat la hectar a variat de la 15.278 la 45.278. Compoziția arboretului este dominată de teiul argintiu, urmat de stejarul pedunculat și de carpen, iar ponderea stejarului în amestecuri a variat de la 12% la 43%. După cinci sezoane de creștere, diametrul mediu la colet al puieților, la nivel de ochi, a variat de la 9,6 mm la 11,8 mm. Stejarul a prezentat diametre medii la colet de la 7,1 mm la 9,9 mm. Înălțimea puieților, la nivel de ochi, a variat de la 62 la 83 cm, în timp ce la stejar aceasta a fost de 61-93 cm. În general, atât diametrul la colet, cât și înălțimea puieților au crescut de la est la vest și de la nord spre sud. Întrucât puieții de stejar și din alte specii de bază au atins deja (la doar cinci ani de la începerea tăierilor de regenerare) dimensiuni mult peste cele recomandate de normele tehnice silvice pentru aplicarea tăierilor de racordare, rezultă că perioada de regenerare poate fi mai scurtă decât cea prevăzută în amenajament.

Cea de-al XV-lea Congres Forestier Mondial a avut loc la Seul, Republica Coreea, în perioada 2-6 mai 2022, cu tema „Construind un viitor verde, sănătos și rezistent cu păduri”. La congres au luat parte 15.000 de participanți din 146 de țări, reprezentând organizații internaționale, agenții guvernamentale și publice, sectorul privat, instituții academice și de cercetare, ONG-uri, organizații comunitare și ale populațiilor indigene. Congresul a prezentat rolul pădurilor în agenda globală de dezvoltare durabilă de-a lungul a 30 de sesiuni de dialog tematic, organizate pe șase sub-teme, incluzând cuvinte-cheie precum despădurire, degradarea pădurilor, schimbări climatice, conservarea biodiversității, creștere, durabilitate, sănătate umană, informații despre păduri, cooperare. Principalele rezultate ale congresului includ: Declarația despre Păduri de la Seul, care subliniază rolurile și responsabilitățile pentru asigurarea unui viitor durabil pentru pădurile lumii; un Apel ministerial privind lemnul durabil; un Apel pentru acțiune al tinerilor; propuneri de acțiune în urma celor șase sub-teme ale Congresului.

Articolul se referă la un proiect Erasmus + menit să sporească rezistența sistemelor socio-economice din apropierea ariilor protejate și a siturilor Natura 2000, pe baza agriculturii tradiționale, a rețetelor tradiționale și a cunoștințelor actualizate produse de numeroșii parteneri reuniți în cadrul proiectului. Scopul acestui articol este de a disemina rezultatele preliminare și principalele evenimente organizate în cadrul acestei mari inițiative Erasmus. La VALOR s-au alăturat experți din România, Grecia, Italia, Germania, Spania, Turcia și Cipru. Scopul proiectului este de a dezvolta programe de studii pentru manageri și tehnicieni specializați în agricultura ecologică, în cu sau fără sau fără etichetare sau certificare ecologică. Cursurile vor fi organizate în principal online, ceea ce reprezintă un mare avantaj pentru practicieni. Principala provocare constă în definirea unor standarde profesionale comune tuturor țărilor partenere, iar vizitele de studiu virtuale, descrise în articol, au fost o bună ocazie de a afla ce se poate învăța de la fiecare țară parteneră.