Characteristics of the pioneer stage of primary succession on degraded land at Eastern boundary of Bucovina Hills | Caracteristici ale stadiului pionier al unei succesiuni primare pe un teren degradat de la limita estică a Obcinilor Bucovinei

Inglés. The study was performed in a degraded ecosystem by grazing from North-Est of Romania. The aim of the study was to determine main characteristics of primary succession in a pioneer stage initiated on a weathered land by intensive grazing and to identify vegetation classes and potential successional directions. Primary succession analysis was performed by non-systematic inventory in rectangular experimental plots of 25 m2, by identifying woody species presence, biometric measurements (diameter, number of individuals/bushes, number of stems and heights). The analysis of composition indicated the presence of 17 woody species, which were further grouped in classes of vegetation (Corylus-Carpinus, Cornus-Crataegus, Crataegus-Corylus, Populus-Carpinus, names according to two first dominant species). The classes were distinguished as associations between the main pioneer species (Corylusavellana L., Crataegus monogyna Jacq., Cornus sanguinea L., Populus tremula L.). Variability of diameters and heights indicating homogeneous distribution of structure. Grazing had a very important role in the installation and increase of species diversity (zoochor vector), as the most instaled species has a zoochor type dissemination. The possible directions of succession (beech forests or beech and hornbeam forests) were also discussed.

Rumano; Moldavo; moldavo. Studiul a fost efectuat într-un ecosistem degradat prin pășunat intensiv, din zona Obcinilor Bucovinei. Scopul studiului a constat în determinarea principalelor caracteristici ale unei succesiuni primare aflată în stadiul pionier, inițiată pe un teren degradat prin pășunat intensiv, identificarea claselor de vegetație existente și a posibilelor direcții succesionale. Analiza succesiunii primare s-a realizat prin inventariere nesistematică a zonei, în suprafețe experimentale rectangulare de 25 m, prin identificarea speciilor lemnoase prezente și determinarea caracteristicilor biometrice (diametrul  tulpinilor, numărul de indivizi /tufe, numărul de tulpini, biomasa verde și înălțimile). Studiul compoziției a indicat prezența unui număr de 17 specii lemnoase, care au fost grupate la rândul lor în clase de vegetație ( Corylus – Carpinus, Cornus – Crataegus, Crataegus – Corylus, Populus – Carpinus ), denumite după primele două specii preponderente. Clasele se diferențiază prin asocierile dintre principalele specii pioniere (Corylus avellana L., Crataegus monogyna Jacq.,Cornus sanguinea L.,  Populus tremula L etc.). Variabilitatea  diametrelor și a înălțimilor a indicat o distribuție omogenă a structurii claselor de vegetație. Pășunatul a avut un rol foarte important în instalarea speciilor și creșterea diversității (vector zoocor), majoritatea speciilor din compoziție având diseminare zoocoră. Au fost de asemenea identificate posibilele directii de evoluție ale succesiunii (păduri de fag, sau păduri de fag cu carpen).