Contributions to the knowledge of the distribution and biology of the species Retinia resinella (Lepidoptera: Tortricidae) in Romania | Contribuții la cunoașterea distribuției și biologiei speciei Retinia resinella (Lepidoptera: Tortricidae) în România

Inglés. The pine resin-gall moth, Retinia resinella (Linnaeus, 1758) is a species reported for a long time in the Romanian fauna, but about which there is little information regarding its spread in our country and its biology. The objective of this paper is to contribute to a better understanding of the situation under the two mentioned aspects. For this, observations were conducted in five mountain ranges located in the Eastern Carpathians whence the species had not been reported before: Călimani, Giumalău, Suhard, Rodna and Maramureș, at altitudes of 1680-1790 m above sea level. Twigs of dwarf mountain pine (Pinus mugo Turra) with galls caused by the larvae of this species were harvested from all five mountain ranges. The moth was identified by the host species on which the galls were collected, by gall characteristics and by the appearance of the larvae found in the new galls. At the same time, it was established the years in which the flight of the adults of this moth took place and the gall were formed. The determination of the years was made after the annual increases in the length of the branches, as well as according to the number of their annual rings. Investigations have shown that the species is present and lives on dwarf mountain pine in all five mountain ranges, and the flight takes place in both even and odd years. Therefore, one can say that the area of the species in our country is much wider than previously known and it is very likely to be present in other places where pine species, especially P. sylvestris L. and P. mugo grow. , and it is not excluded to be three cohorts that develop after a three-year cycle. Further investigations are needed to clarify this issue.

Rumano; Moldavo; moldavo. Retinia resinella (Linnaeus, 1758) este o specie demult semnalată în fauna României, dar despre care există puține informații referitoare la răspândirea ei în țara noastră și la biologia ei. Obiectivul lucrării de față este acela de a contribui la o mai bună cunoaștere a situației sub cele două aspecte menționate. Pentru aceasta, s-au efectuat observații și s-au recoltat lujeri de jneapăn (Pinus mugo Turra) cu gale provocate de larvele acestei specii din cinci masive montane situate în Carpații Orientali de unde specia nu fusese semnalată anterior: Călimani, Giumalău, Suhard, Rodnei și Maramureșului, la altitudini de 1680-1790 m. Identificarea moliei s-a făcut după specia gazdă pe care erau galele colectate, după caracteristicile acestora și după aspectul larvelor găsite în galele noi. Totodată s-au stabilit anii în care s-au format lujerii cu gale, respectiv anii în care s-a produs zborul adulților acestei molii. Determinarea anilor s-a făcut după creșterile anuale în lungime ale ramurilor, precum și după numărul de inele anuale ale acestora. Prin investigațiile efectuate s-a evidențiat faptul că specia este prezentă și trăiește pe jneapăn în toate cele cinci masive montane, iar zborul are loc atât în anii pari, cât și în anii impari. Prin urmare, se poate spune că arealul speciei în țara noastră este mult mai larg decât se cunoștea anterior și că este foarte probabil ca specia să fie prezentă și în alte locuri unde cresc pini, în special P. sylvestris L. și P. mugo. Proporția relativ mare a galelor de pe lujerii formați în anii impari sugerează existența la altitudini mari cel puțin a unui segment important din populație care își incheie dezvoltarea abia în trei ani, nu în doi ani, așa cum este acreditat în literatură, și nu este exclus să fie trei cohorte care se dezvoltă după un ciclu de trei ani. Investigații suplimentare sunt necesare pentru a clarifica acest aspect.