The efficacy of two insecticides in preventing the attack of Xylosandrus germanus (Coleoptera: Curculionidae, Scolytinae), under field conditions | Eficacitatea a două insecticide în prevenirea atacului de Xylosandrus germanus (Coleoptera: Curculionidae, Scolytinae), în condiții de teren

Inglés. Xylosandrus germanus (Blandford, 1894) is a potential pest for forestry, fruit growing, and viticulture in Romania. As a result, it is necessary to identify technical solutions to avoid possible attacks. The objective of the research presented in the paper was to test under field conditions the effectiveness of two insecticides which in the laboratory gave promising results in preventing the attack. The two insecticides were Mospilan 20 SG (20% acetamiprid) and Laser 240 SC (240 g/l spinosad). In an experiment organized in a completely randomized block with five variants and 24 replicates, the mentioned insecticides were tested at a concentration of 1% with and without the addition of adjuvant (Silwet Top, concentration 0.3%). The emulsions prepared with the phytosanitary products were applied to the surface of thin segments of sessile oak stems (ST) by immersing them in the emulsions for two minutes. Prior to insecticide treatment, STs had been kept for 24 h in an aqueous solution of 48% ethanol. The experiment took place between 31 May and 24 August 2022, during which time the STs were periodically checked for marking and recording insect entries. At the end of the period, the STs were transferred to the laboratory, where they were stored in a freezer until detailed analysis by sectioning and splitting to observe the condition of the galleries and the insects therein. To evaluate the effectiveness of the treatments, the following were considered: the number of X. germanus galleries per segment (GST), the number of females with offspring per segment (FDST), and the number of offspring per segment (DST). To see if the treatments had possible sublethal effects, the number of offspring per female and the impact of the treatments on the development of insects in the ST were also analyzed. Attack intensity increased over the duration of the experiment, more rapidly in the first 16 days and then more slowly, finally reaching 58.0 galleries/ST (median) in control ST and 32.0 and 48.5 galleries/ST in ST treated only with acetamiprid and with spinosad, respectively. Treatments that were made with a mixture of insecticide and adjuvant performed worse. As a result, the effectiveness of the treatments was between 50.7% (acetamiprid) and 9.3% (spinosad + adjuvant) after the first 16 days, and between 41.5% and -9.4% for the same two variants at the end of the experiment. Regarding FDST, the median values ranged between 8.0 (control) and 3.0 (acetamiprid and acetamiprid + adjuvant), but the differences between the variants were not statistically significant. However, the lowest value (50.7%) of the proportion of females with offspring from the total number of females found in the galleries at the end of the experiment was in the treatment with acetamiprid + adjuvant and that value was statistically different from those in the other variants. The median values of DST were between 23.0 (control) and 9.0 (acetamiprid + adjuvant), suggesting a consistent reduction caused by the treatments, but differences between the variants were not statistically significant due to the very high variability of the values. In the case of the number of offspring per female, the median had the same value (3.0) in all variants, although the distributions were different in shape. Insect development appears to have been inhibited by the substances with which the females came into contact, but it is difficult to say how much is due to delayed colonization of the ST by females and how much is due to other effects, such as inhibition of embryonic and larval development itself. Under field conditions, acetamiprid was only slightly less effective than under laboratory conditions, but spinosad was much less effective, even after only the first 16 days. The Silwet Top adjuvant did not have the intended effect, but rather the opposite, of diminishing the effectiveness of the treatments.

Rumano; Moldavo; moldavo. Xylosandrus germanus (Blandford, 1894) este un potențial dăunător pentru silvicultura, pomicultura și viticultura din România. Ca urmare, este necesară identificarea de soluții tehnice pentru evitarea unor eventuale atacuri. Obiectivul cercetărilor prezentate în lucrare a fost de a testa în condiții de teren eficacitatea a două insecticide care - în condiții de laborator - au dat rezulate promițătoare în prevenirea atacului. Cele două insecticide au fost Mospilan 20 SG (20% acetamiprid) și Laser 240 SC (240 g/l spinosad). În cadrul unui experiment organizat într-un bloc complet randomizat cu cinci variante și 24 repetiții, s-au testat insecticidele menționate în concentrație de 1% cu și fără adăugarea de adjuvant (Silwet Top, concentrație 0,3%). Emulsiile preparate cu produsele fitosanitare s-au aplicat pe suprafața unor segmente subțiri de tulpini de gorun (ST) prin scufundarea acestora în emulsii timp de două minute. Anterior trătării cu insecticide, ST fuseseră ținute timp de 24 ore într-o soluție apoasă de etanol 48%. Experimentul s-a desfășurat în perioada 31.05-24.08.2022, timp în care ST au fost verificate periodic pentru marcarea și înregistrarea intrărilor de insecte. La finalul perioadei, ST au fost transferate la laborator, unde au fost stocate în congelator până la analizarea amănunțită, prin secționare și despicare pentru a observa care era situația galeriilor și a insectelor din acestea. Pentru evaluarea eficacității tratamentelor s-au luat în considerare: numărul de galerii de X. germanus per segment (GST), numărul de femele de X. germanus cu descendenți per segment (FDST) și numărul de descendenți per segment (DST), iar pentru a vedea dacă tratamentele au avut eventuale efecte subletale s-a analizat numărul de descendenți per femelă și impactul tratamentelor asupra dezvoltării insectelor din ST.     Intensitatea atacului a crescut de-a lungul perioadei de experimentare, mai rapid în primele 16 zile și apoi tot mai lent, ajungând la final la 58,0 galerii/ST (mediana) la ST martor și la 32,0 galerii/ST la ST tratate doar cu acetamiprid, respectiv la 48,5 galerii/ST în cazul tratamentului cu sponosad. Tratamentele care s-au făcut cu amestec de insecticid și adjuvant au avut performațe mai slabe. Ca urmare, eficacitatea tratamentelor a fost cuprinsă între 50,7% (acetamiprid) și 9,3% (spinosad + adjuvant) după primele16 zile, respectiv între 41,5% și 9,4% la aceleași două variante. În ce privește FDST, valorile mediate au variat între 8,0 (la martor) și 3,0 (la acetamiprid și acetamiprid + adjuvant), dar diferențele dintre variante nu au fost asigurate statistic. Totuși, valoare cea mai mică (50,7%) a proporției femelelor cu descendenți din totalul femelelor găsite în galerii la finalul experimentul a fost la tratamentul cu acetamiprid + adjuvant și valoarea respectivă s-a deosebit statistic de cele de la celelalte variante. Valorile mediane ale DST au fost cuprinse între 23,0 (la martor) și 9,0 (la acetamiprid + adjuvant), sugerând o reducere consistentă cauzată de tratamente, însă diferențe dintre variante nu au fost asigurate statistic din cauza variabilității foarte mari a valorilor. În cazul numărului de descendeți per femelă mediana a avut aceeași valoare (3,0) la toate variantele, deși distribuțiile au fost diferite ca formă, iar dezvoltarea insectelor pare să fi fost frânată de acțiunea substanțelor cu care au venit în contact femelele. În condiții de teren, acetamipridul a avut o eficacitate doar cu puțin mai scăzută decât în condiții de laborator, dar spinosadul a avut o eficacitate mult mai redusă, chiar și numai după primele 16 zile. Adjuvantul Silwet Top nu a avut efectul scontat, ci mai degrabă unul contrar, de diminuare a eficacității tratamentelor.