In 2017, the media in England and other countries reacted frantically to the news that the caterpillars of Lasiocampa quercus in West Pennine Moors, in Lancashire, were struck by the "zombie virus". A similar phenomenon was observed in August 2018, in Calimani Mountains, Romania on about 30 ha area. The larvae of the alpina form of the subspecies L. quercus quercus were found in the crown of small Norway spuce (Picea abies) trees or on bushes of dwarf mountain pine (Pinus mugo) and - to a lesser extent - of juniper (Juniperus sp.). Some of them were alive, but anemic, and the others were dead, hanging upside down. Most dead larvae were still whole, but with a soft body, while only the torn skin remained of some of them. The symptoms presented by the larvae suggest that they died from an infection with Lasiocapa quercus NPV. Before dying, the larvae consumed needles of Norway spruce and dwarf mountain pine, after the depletion of theirusual food resources in that place, namely the leaves of Vaccinium spp. The rainy weather of the previous two months (June and July) could have contributed to the spread of the disease among the larvae. This is the first case of mass proliferation of the L. quercus species observed and reported in Romania and also the first case of an epizootic caused by the baculovirus specific to this species in our country. | În 2017, mass-media din Anglia și din alte țări au reacționat frenetic la știrea că omizele de Lasiocampa quercus din West Pennine Moors, în Lancashire, au fost lovite de „virusul zombie”. Un fenomen similar a fost observat în august 2018, în Munții Calimani, România pe o suprafață de aproximativ 30 ha. Larvele formei alpine ale subspecii L. quercus quercus au fost găsite în coroana unor exemplare mici de molid (Picea abies) sau pe tufele de jneapăn (Pinus mugo) și - într-o măsură mai mică - pe cele de ienupăr (Juniperus sp .). Unele dintre acestea erau în viață, dar slăbite, majoritatea fiind moarte, atârnate de ace sau de ramuri. Majoritatea larvelor moarte erau încă întregi, dar cu un corp moale,  doar unele dintre ele prezentau cuticula sfâsiată. Simptomele prezentate de larve sugerează că au murit în urma unei infecții cu Lasiocapa quercus NPV. Înainte de a muri, larvele au consumat ace de molid  și jneapăn, după ce epuizaseră resursele alimentare obișnuite în acel loc, și anume frunzele de Vaccinium spp. Vremea ploioasă din ultimele două luni (iunie și iulie) ar fi putut contribui la răspândirea bolii printre larve. Acesta este primul caz de proliferare în masă a speciei L. quercus observată și raportată în România și, de asemenea, primul caz de epizootie cauzată de baculovirus specific acestei specii din țara noastră.

This paper is a literature review, aiming to present a short history of forest management planning (FMP) in Romania. The first part is focused on the development of FMP worldwide. The second part describes the occurrence of FMP in Romania, being divided into four different phases, according to the main historical changes that influenced the evolution of forestry and FMP: before 1918, 1918- 1947, 1947-1989 and after 1989. Before 1918, the Romanian FMP system was mainly based on elements from French and German forestry. After the Great Union of 1918, the first concerns arose for the creation of a unitary FMP system but, with  some adaptation to local conditions, it was mainly based on the FMP system applied before 1918. Only 39% of Romanian forests were managed based on a forest management plan in 1947. The apogee of FMP development in Romania occurred between 1947 and 1989: after forest nationalization in 1948, a huge effort was allocated for the FMP of all Romanian forests, according to a new and unitary national FMP system. Thus, till 1956, there were produced forest management plans for all Romanian forests. This system was periodically updated and improved and a lot of research was performed in this field between 1947 and 1989. After 1989, the FMP system was adapted according to the ownership changes that occurred in the new political context. Other main changes refer to the complete computerized processing of all data collected within the FMP activity and, mainly after 2010, the use of GIS for producing the maps attached to each forest management plan. | În curând

The landslide continuous monitoring becomes increasingly important, for scientific purposes and also for providing tools for risk mitigation and raising awareness on the issue. The landslide case study presented is located in the very proximity of a residential area in Suceava and exhibits continuous and rapid evolution of the land masses. The monitoring was performed using aerial orthophotos, GPS receiver and total station, on a nine years period (2008-2017). The results of the measurements were also compared to the situation recorded in the topographical plans drafted in 1978. The data processing included aerial mapping, Digital Terrain Model construction and computation of land displacement volumes. The extension of the land slide on the previously undisturbed land was continuous throughout the entire period, with a rotation of the landslide mass. The resulted topography of the landslide includes areas with marshes and stagnant water, which decrease the stability of landslide mass. The high slope measured in the lower part of the landslide led to further displacement in the area that is the nearest to the houses. The entire landslides mass is formed by pits and mounds that appear stable on a visual analysis, but have progressed towards the head of the landslide. The combined monitoring methods showed encouraging results, showing that the repeated survey of a landslide could provide feedback on the efficiency of any mitigation measure applied. | În curând

Poplar SRC can bring a major contribution to biomass under the conditions of rational soil use. From another point of view, the export of biomass at the end of the production cycle, materialized by the consumption of nutrients from the soil and possible changes in the chemical characteristics of the soil.This study analyzed the effect of nutrient consumption on poplar crops with short production cycles and other chemical characteristics of cultivated soils. The research method involved harvesting soil samples from each area of three different uses. The initial objective was to harvest soil samples from: hybrid poplar crops at the end of a 5 year production cycle (with hybrids of AF2 and AF8 clones, set up in 2011 by mechanized planting of 2 m, in the 1.5 x 3, m density); from an agricultural crop (potato) and from an uncultivated land. Given that within the 3 km radius of the research site in the Dorneşti and Satu Mare areas, the agricultural land is totally cultivated, in the absence of an uncultivated land, and as a witness, lands were maintained as grasslands. As a result of the research it can be said that a new established hybrid poplar crops induces important changes in the soil chemical properties, which does not necessarily mean a degradation of the physicochemical conditions (pH, Al, Vah%), but rather an exhaustion the stock of soil nutrients (N, P, K) and soluble salts (CTSS) responsible for plant mineral nutrition. | Culturile intensive de plop hibrid pot aduce un aport major de biomasă în condițiile utilizării raționale a solului. Cealaltă față a monedei o reprezintă exportul de biomasă la final de ciclu de producție, materializat printr-un consum de elemente nutritive din sol și de posibile modificări ale caracteristicilor chimice ale solului. Studiul de față a analizat efectul consumului de nutrienți de către culturile de plop cu ciclu scurt de producție dar și a altor caracterisitici chimice ale solurilor cultivate. Metodologia de lucru a presupus recoltarea probelor de sol din fiecare zona din trei folosințe diferite. Obiectivul inițial a fost cel de recoltare a probelor de sol din: plantații de plopi hibrizi aflate la sfârșitul unui ciclu de producție de 5 ani (cu plopi hibrizi din clonele AF2 şi AF8, înființate în anul 2011 prin plantarea mecanizată a sadelor de 2 m, în schemă de 1,5 x 3 m); dintr-o cultură agricolă (cartof) și dintr-un teren nelucrat. Dat fiind faptul că pe raza de 3 km de locul cercetărilor și în zona Dornești și în cea de la Satu Mare, terenurile agricole sunt în totalitate cultivate, în lipsa unui teren nelucrat, drept martor au fost luate terenuri întreținute ca și pajiști. Ca rezultate ale cercetărilor se poate spune că o plantație nou înființată de plop hibrid induce modificări importante la nivelul proprietăților chimice din sol, care nu înseamnă neapărat o degradare a condițiilor fizico-chimice (pH, Al, Vah %), ci mai degrabă o epuizare a stocului de elemente nutritive din sol (N, P, K) și de cel al unor săruri solubile (CTSS) responsabile de nutriția minerală a plantelor.

A pure, 2 x 1 m (5,000 plants ha-1) plantation of northern red oak was established in the park of Mikes Castle (Zăbala, Covasna County) in the spring of 2012. The local ecological conditions (mean annual temperature 7.6 oC, mean annual rainfall 616 mm, brown acid soil) are of moderate fertility for northern red oak as well as for native forest vegetation (sessile oak-European beech mixed stands). A cleaning-respacing was carried out in the two R&D plots established in April-May 2019, which h ave shown some interesting characteristics prior to the intervention at age 7: (i) stocking: 4,692 trees ha-1 (plot 1) and 3,692 trees ha-1 (plot 2); (ii) mean arithmetic diameter: 4.84 cm (plot 1) and 5.01 cm (plot 2); over 40% of trees in both plots show diameters over 5 cm (mean diameter increment over 7 mm yr-1); (iii) quadratic mean diameter: 5.05 cm (plot 1) and 5.12 cm (plot 2); (iv) mean height: 6.48 m(plot 1) and 6.77 m (plot 2); over 40% of trees in both plots are over 7 m tall (mean height increment over 1 m yr-1); (v) height of mean diameter of basal area: 6.75 m (plot 1) and 6.88 m (plot 2). The cleaning-respacing intervention was mostly from below and of high (plot 1) and moderate (plot 2) intensity by number of trees as well as of moderate intensity (both plots) by basal area. The residual stand is still dense in both plots (e.g., stocking over 3,200 trees ha-1; basal area over 7 sq.m ha-1), with higher-than-initially mean diameters and mean heights and lower stability indices in both plots. The number of ”potential” final crop trees selected prior to cleaning-respacing based on the vigour-quality-spacing criteria was higher (538 trees ha-1 in plot 1,461 trees ha-1 in plot 2) than in other European countries (maximum 400 trees ha-1). As a part of these trees show forking at heights lower than 4 m, only 150-200 trees ha-1 of such trees will be selected during the pole stage, when the application of crop tree silviculture, targeting their free-growth state, is desired. | O plantație pură de stejar roșu, 2 x 1 m (5000 puieți ha-1), a fost instalată în parcul castelului Mikes (Zăbala, județul Covasna) în primăvara anului 2012. Condițiile ecologice locale (temperatura medie anuală 7,6 oC, precipitațiile medii anuale 616 mm, Districambosol tipic) sunt de bonitate mijlocie pentru stejarul roșu, ca și pentru vegetația naturală (goruneto-făgete). O lucrare de curățiri a fost aplicată în cele două suprafețe de probă (SP) de cercetare / demonstrative instalate în aprilie-mai 2019, care a prezentat câteva caracteristici interesante înainte de intervenția la vârsta de 7 ani: (i) desime 4692 arb ha-1 (SP1) și 3692 arb ha-1 (SP2); (ii) diametrul mediu aritmetic 4,84 cm (SP1) și 5,01 cm (SP2); peste 40% din arbori, în ambele SP, au avut diametre peste 5 cm (creșterea medie în diametru peste 7 mm an-1); (iii) diametrul mediu al suprafeței de bază: 5,05 cm (SP1) și 5,12 cm (SP2); (iv) înălțimea medie aritmetică: 6,48 m (SP1) și 6,77 m (SP2); peste 40% din arbori, în ambele SP, au avut peste 7 m înălțime (creșterea medie în înălțime peste 1 m an-1); (v) înălțimea corespunzătoare diametrului mediu al suprafeței de bază: 6,75 m (SP1) și 6,88 m (SP2). Lucrarea de curățiri a fost predominant de jos și de intensitate puternică (SP1), respectiv moderată (SP2), pe număr de arbori, și moderată (ambele SP) pe suprafață de bază. Arboretul rămas, în ambele SP,  este încă des (desimea peste 3200 arb ha-1; suprafața de bază peste 7 m2 ha-1), cu diametre medii și înălțimi medii mai mari decât cele inițiale, respectiv indici de zveltețe mai mici. Numărul de „potențiali” arbori de viitor, aleși și însemnați cu vopsea înainte de curățire pe baza criteriilor vigoare-calitate-spațiere, a fost mai mare (538 arb ha-1 în SP1, 461 arb ha-1 în SP2) decât în alte țări europene (maximum 400 arb ha-1). Deoarece o parte din acești arbori prezintă înfurciri la înălțimi sub 4 m, doar 150-200 arb ha-1 din aceste exemplare vor fi selectate de-a lungul fazei de păriș, când se dorește aplicarea unei silviculturi pe arbore, care urmărește creșterea liberă (fără competiție la nivelul coroanei) a acestora.