În 2013, Editure, Unikum în Germania a republicat primul manual forestier, la 110 ani de la prima sa publicare. Manualul reprezintă un moment de cotitură în educația forestieră, în special pentru educația silvicultorilor implicați în administrarea Fondului Forestier Ortodox din Bucovina. Silvicultorii au fost instruiți la Școala Forestieră Codrul Cosminului, unde 420 de persoane au absolvit în cei 22 de ani de funcționare, înainte de primul război mondial. Considerăm că acesta este un document valoros care atestă complexitatea și minuțiozitatea informațiilor transmise elevilor-silvicultori de pe întregul imperiu austro-ungar. Manualul este prezentat în două volume, cu două direcții de studiu separate, cu o structură tematică diversă și foarte complexă. Cu toate acestea, manualul se distinge și prin integralitatea sa și nu numai. Stilul explicativ, claritatea textelor și rigoarea științifică îl fac remarcabil și surprinzător de modern.

This short report tells about an important event organized within the Romanian presidency over the Council of European Union. It was a formal meeting organized by Suceava NFA county branch, which gathered 100 representatives from 19 EU member countries on June, 5-6, 2019. Most of the speakers talked about the climate change consequences upon the forest health and the need of stronger connections between different groups of experts. The two-day event ended up with a field trip in the most precious piece of natural reserve, which is the Slătioara old-growth forest, included in the UNESCO heritage.

The contents of this article is the Laudatio presented by the author before awarding professor Davide Pettenella with the title of Doctor Honoris Causa by the University of Suceava. Davide Pettenella promoted an ERASMUS agreement between University of Padova and Stefan cel Mare University of Suceava and personally was involved in our student faster integration in master and research programs. Our colaboration has been extended once with our common research from international project STARTREE FP7 regarding economical assessment of non wood forest product and in other research groups created in Cost Action E 30, E 50 and FP 1203.

În curând

Culturile intensive de plop hibrid pot aduce un aport major de biomasă în condițiile utilizării raționale a solului. Cealaltă față a monedei o reprezintă exportul de biomasă la final de ciclu de producție, materializat printr-un consum de elemente nutritive din sol și de posibile modificări ale caracteristicilor chimice ale solului. Studiul de față a analizat efectul consumului de nutrienți de către culturile de plop cu ciclu scurt de producție dar și a altor caracterisitici chimice ale solurilor cultivate. Metodologia de lucru a presupus recoltarea probelor de sol din fiecare zona din trei folosințe diferite. Obiectivul inițial a fost cel de recoltare a probelor de sol din: plantații de plopi hibrizi aflate la sfârșitul unui ciclu de producție de 5 ani (cu plopi hibrizi din clonele AF2 şi AF8, înființate în anul 2011 prin plantarea mecanizată a sadelor de 2 m, în schemă de 1,5 x 3 m); dintr-o cultură agricolă (cartof) și dintr-un teren nelucrat. Dat fiind faptul că pe raza de 3 km de locul cercetărilor și în zona Dornești și în cea de la Satu Mare, terenurile agricole sunt în totalitate cultivate, în lipsa unui teren nelucrat, drept martor au fost luate terenuri întreținute ca și pajiști. Ca rezultate ale cercetărilor se poate spune că o plantație nou înființată de plop hibrid induce modificări importante la nivelul proprietăților chimice din sol, care nu înseamnă neapărat o degradare a condițiilor fizico-chimice (pH, Al, Vah %), ci mai degrabă o epuizare a stocului de elemente nutritive din sol (N, P, K) și de cel al unor săruri solubile (CTSS) responsabile de nutriția minerală a plantelor.

Furtuna produsă de „Viața secretă a copacilor”, o carte provocatoare scrisă de Peter Wohlleben, nu s-a oprit și continuă să alimenteze dispute dure între cercetarea tradițională a fiziologiei plantelor, bioinformatică și știința cunoașterii. Aparent, această nouă filozofie a științelor naturale se bazează pe o nouă paradigmă a neurologiei, promovată de neurologul român Dumitru Constantin Dulcan, care presupune că celulele trebuie să aibă propriul sistem nervos rudimental. Admitând această ipoteză, trebuie să luăm în considerare un alt orizont în interpretarea lumii vii.

Nicolae Doniță, Stoica Preda Godeanu, Roxana Corina Sfetea: Population, Species, Biocenosis: An integrating vision. LAP Lambert Academic Publishing. 2019, 109 p. ISBN-13: 978-613-9- 45530-0. Nichiforel L., Managementul forestier cu și fără guvern, Editura Performantica Iași, 2019, 171 p. ISBN 978-606-685-635-5 Fournier R.A., Hall R.J. (eds.), 2017. Hemispherical photography in forest science: theory, methods, applications [Fotografia emisferică în științele silvice: teorie, metode, aplicații] (Vol. 28). Springer. eISSN 978-94-024-1098-3, 318 p Ralf Th., 2017. Data Visualisation with R: 100 Examples [Vizualizarea datelor cu R: 100 de exemple]. Springer. ISBN 978-3-319-49750-1, eISBN 978-3-319-49751-8, 385 p.

Sursa de bază pentru reconstituirea dinamicii perturbărilor dintr-un arboret o reprezintă inelele anuale. Importanța perturbărilor în dinamica unui ecosistem forestier se regăsește la nivelul modificărilor aduse structurii și funcționării acestuia. Poziționarea în timp, durata și amploarea acestor evenimente sunt adesea deduse prin analiza seriilor de creștere. Scopul prezentului studiu a fost de a analiza dinamica perturbărilor dintr-un arboret natural de fag, aflat la limita estică a arealului European a fagului. Realizarea curbei de limită și reconstituirea istoricului perturbărilor au constituit cele două obiective ale studiului. Determinarea perturbărilor s-a realizat prin intermediul curbei de limită. S-a observat existența evenimentelor perturbatoare majore și moderate pe întreaga perioadă analizată, exceptând intervalele 1750-1755 și 1775-1780. A fost pusă în evidență existența a două vârfuri cu evenimente perturbatoare majore resimțite de peste 15 %, respectiv 20% din arbori (1870-1875 și respectiv 1985-1990). Reprezentarea spațială a ratelor de creștere pentru aceste două perioade confirmă formarea unor nuclee de regenerare. Pentru validarea rezultatelor obținute s-a realizat și o distribuție în raport cu vârsta la nivelul diametrului de bază a arborilor cu vârste apropiate de perioadele cu perturbări majore identificate.. Aceasta confirmă evenimentul major resimțit în jurul anului 1875, printr-o perioadă de instalare intensă a regenerării de circa 40 de ani.

În curând

Fără rezumat