The study was performed in a degraded ecosystem by grazing from North-Est of Romania. The aim of the study was to determine main characteristics of primary succession in a pioneer stage initiated on a weathered land by intensive grazing and to identify vegetation classes and potential successional directions. Primary succession analysis was performed by non-systematic inventory in rectangular experimental plots of 25 m2, by identifying woody species presence, biometric measurements (diameter, number of individuals/bushes, number of stems and heights). The analysis of composition indicated the presence of 17 woody species, which were further grouped in classes of vegetation (Corylus-Carpinus, Cornus-Crataegus, Crataegus-Corylus, Populus-Carpinus, names according to two first dominant species). The classes were distinguished as associations between the main pioneer species (Corylusavellana L., Crataegus monogyna Jacq., Cornus sanguinea L., Populus tremula L.). Variability of diameters and heights indicating homogeneous distribution of structure. Grazing had a very important role in the installation and increase of species diversity (zoochor vector), as the most instaled species has a zoochor type dissemination. The possible directions of succession (beech forests or beech and hornbeam forests) were also discussed. | Studiul a fost efectuat într-un ecosistem degradat prin pășunat intensiv, din zona Obcinilor Bucovinei. Scopul studiului a constat în determinarea principalelor caracteristici ale unei succesiuni primare aflată în stadiul pionier, inițiată pe un teren degradat prin pășunat intensiv, identificarea claselor de vegetație existente și a posibilelor direcții succesionale. Analiza succesiunii primare s-a realizat prin inventariere nesistematică a zonei, în suprafețe experimentale rectangulare de 25 m, prin identificarea speciilor lemnoase prezente și determinarea caracteristicilor biometrice (diametrul  tulpinilor, numărul de indivizi /tufe, numărul de tulpini, biomasa verde și înălțimile). Studiul compoziției a indicat prezența unui număr de 17 specii lemnoase, care au fost grupate la rândul lor în clase de vegetație ( Corylus – Carpinus, Cornus – Crataegus, Crataegus – Corylus, Populus – Carpinus ), denumite după primele două specii preponderente. Clasele se diferențiază prin asocierile dintre principalele specii pioniere (Corylus avellana L., Crataegus monogyna Jacq.,Cornus sanguinea L.,  Populus tremula L etc.). Variabilitatea  diametrelor și a înălțimilor a indicat o distribuție omogenă a structurii claselor de vegetație. Pășunatul a avut un rol foarte important în instalarea speciilor și creșterea diversității (vector zoocor), majoritatea speciilor din compoziție având diseminare zoocoră. Au fost de asemenea identificate posibilele directii de evoluție ale succesiunii (păduri de fag, sau păduri de fag cu carpen).

Having no importance for Romanian forestry, Picea pungens Engelm. is an ornamental species, often seen in Romanian parks and gardens. There are cultivated especially glauca and argentea forms. The biggest problem of this forms is getting seedlings. The generative way is not recommended because, although at begin those specimens obtained have the characteristic color of the variety, with the passage of time the color disappears. So, the vegetative way remains the only possible way in order to obtain best specimens. Propagation method used in these experiments is side-veener- grafting. The rootstock was represented by Picea abies, which was grafted with scion collected from Picea pungens argentea variety. The experiment factors were vegetative stage of rootstock and grafting level. Regarding the first factor, we chose two graduations, the grafting being made on less active rootstock and well active rootstock. Regarding the grafting level, the graft was made to the first growth, on the second and on the third growth. The behavior of grafted seedlings was followed throughout the growing season, with the work of care applied in the process, but the final inventory of surviving grafts was made at the end of the growing season. To interpret the results on grafting efficiency, expressed by number of slips caught, the data obtained from the measurements were statistically processed by variance analysis method, using the method of multiple comparisons (the Duncan test). | Fără vreo importanță deosebită pentru silvicultura românească, molidul argintiu este o specie ornamentală des întâlnită în parcuri și grădini. Sunt cultivate îndeosebi varietățile glauca  și  argentea. Cea mai mare problemă a acestor varietăți o reprezintă însă obținerea materialului săditor. Metoda generativă de obținere nu este o metodă recomandată deoarece, deși la început varietățile obținute au culoarea caracteristică a soiului, odată cu trecerea timpului culoarea dispare. Deci calea vegetativă rămâne singura cale posibilă pentru a obține cele mai bune exemplare. Metoda de înmulțire utilizată în aceste experimente este altoirea în placaj lateral. Portaltoiul a fost reprezentat de Picea abies, pe care s-a grefat altoi recoltat din varietatea Picea pungens argentea. Factorii experimentului au fost stadiul vegetativ al portaltoiului și nivelul de altoire. În ceea ce privește primul factor, am avut două graduări, altoirea făcându-se pe portaltoi mai puțin activi și portaltoi activi din punct de vedere al pornirii în vegetație. În ceea ce privește nivelul altoirii, grefa a fost făcută la prima creștere, la a doua și la a treia creștere. Comportamentul exemplarelor altoite a fost urmat pe tot parcursul sezonului de vegetație, cu îngrijirea exemplarelor altoite în tot acest timp, dar inventarul final al grefelor supraviețuitoare a fost realizat la sfârșitul sezonului de creștere. Pentru a interpreta rezultatele privind eficiența altoirii, exprimate prin numărul de altoi prinși, datele obținute din măsurători au fost prelucrate statistic prin metoda analizei varianței, utilizându-se testul Duncan.

In this article we present the UMF index (Uneven-aged, Mixed, Forest) an index because the forest management, whose values are determined easily, data from management planning are the main support. The study was conducted in the Suha Mare area from Mălini, Suceava county. Wet analyzed stand descriptions for all stands for two periods (1956, 1995), using structural and site characteristics required by index. Data were obtained from management plans of the studied forest area. The index values were calculated for each stand, and its value for the total forest area was determined by summing the values calculated for stand, weighted by stand area. Index values vary between the two periods analyzed (1956, 1995), there are differences from a subplot to another, which is explained by the different treatments applied, the number of tree species and the structural heterogeneity, but also - for 1995 - by functional zoning that changed the forest management. UMF index is a good tool to determine structural and compositional diversity of a given area, using data from forest management plans. The results can be analyzed for longer periods of time and may indicate the direction of evolution of an area in relation with anthropogenic changes: from even-aged structure to uneven-aged, from monocultures to mixed stands. | În acest articol prezentăm indicele UMF (eng. Uneven-aged Mixed Forest) un indice ce cantifică  managementul forestier și ale cărui valori sunt determinate cu ușurință, datele din amenajamentul silvic constituind principalul suport. Studiul a fost realizat în Unitatea de Producție I Suha Mare din cadrul Ocolului Silvic Mălini, subunitate a Direcției Silvice Suceava. Pentru obținerea rezultatelor s-au analizat descrierile parcelare ale tuturor arboretelor, pentru 2 perioade diferite de timp (1956, 1995), fiind luate în calcul caracteristicile structurale și staționale utilizate în formula de calcul a indicelui. Datele au fost obținute din amenajamentele silvice ale suprafeței studiate, aferente celor 2 perioade. Valorile indicelui au fost calculate pentru fiecare arboret, iar valoarea acestuia pentru suprafața totală a unității de producție, a fost determinată prin însumarea valorilor calculate pentru fiecare unitate amenajistică, ponderată cu suprafața. Valorile indicelui variază între cele două perioade analizate (1956, 1995), există diferențe de la o unitate amenajistică la alta, rezultat explicat prin prisma diferitelor tratamente aplicate, a numărului de specii de arbori și a heterogenității structurale, iar pentru anul 1995, zonarea funcțională a produs schimbări în managementul forestier. Indicele UMF este un instrument utilizat pentru determinarea diversității structurale și compoziționale a unei suprafețe, utilizând date din amenajamentele silvice. Rezultatele pot fi analizate pentru perioade mai lungi de timp și pot indica direcția de evoluție a unei zone, în raport cu modificările antropice: de la structura echienă la plurienă, de la monoculturi la arborete mixte.

The paper summarizes the rationale and motives for having implemented and financed the National Forest Inventory in order to clarify a series of questions raised by the criteria taken into account when the sampling grid was design. Although the first cycle of measurements has produced some meaningful data about Romanian forests, some inconsistencies between the public opinion about the forest management and the outcome of the forest inventory have somehow undermined the confidence in the statistic background of the National Forest Inventory. The alternative, which is a simple accounting of the growing stock as estimated through the management plans is out of question, because only a tenth of the forest fund is being described by accurate data, while another tenth of the growing stock is completely outdated. Other important reasons shall be sought in the LULUCF reporting schemes, the requirements to appraise the carbon stock as well the important role played by the inventory grid in developing new evaluation methods based on remote sensing.

The paper provides an analysis of the use of ecosystem services in the marketing strategies of accommodation facilities and tourism agencies promoting nature based tourism in Bucovina region. The territorial marketing of goods and services provided by forests is a marketing tool which links the local natural and cultural resources to a specific territory. Bucovina region is well known for its cultural world heritages, the painted monasteries, but are also tourism attraction of the region natural landscapes and the traditional gastronomic products. The study uses a qualitative analysis based on two online marketing surveys which have targeted 214 managers of accommodation facilities and 95 tourism agencies. Given the reduced rate of responses, the results of the study are interpreted from an exploratory perspective resulting in hypotheses which have to be further validated. The study indentifies that for the majority of the respondents the nature based tourism is perceived as a complementary form of tourism to the classical cultural one, even though its promotion potential is identified as very high. The natural “portfolio” of Bucovina region is not promoted using an integrated strategy, but rather as individual cases. The study also derives as a research hypothesis the fact that the visible degradation of the forest landscapes is likely to negatively impact the promotion of Bucovina as an eco-region.