În 25 iunie 2021, Facultatea de Silvicultură a sărbătorit un astfel de profesor extraordinar. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava i-a acordat titlul de PROFESOR EMERITUS domnului Profesor universitar doctor inginer Radu Leontie Cenușă. Motivarea acestei distincții este fondată pe mai multe fapte: (i) rolul de creator de școală forestieră pe care Profesorul l-a avut. Și aici mă refer nu doar la rolul pe care l-a avut alături de domnul Radu Ichim, Nicolae Geambașu sau Ion Barbu în susținerea ideii de reînființare a Facultății de Silvicultură în Bucovina ci și la rolul în consolidarea colectivului și instruirea promoțiilor de silvicultori în spiritul respectului față de pădure; (ii) generoasa carieră didactică și științifică a domniei sale, activitatea sa de cercetare cuprinzând un număr impresionant de proiecte, cărți, articole sau comunicări recunoscute și apreciate de comunitatea științifică forestieră.

Pe 21 februarie, 2021, silvicultura românească a omagiat discret, așa cum i-a fost întreaga viață, un secol de la nașterea profesorului dr.ing. Radu Ichim, fondatorul stațiunii de cercetare a molidului de la Câmpulung-Moldovenesc.  Personalitate marcantă a științei silvice din Bucovina, dr. Radu Ichim a impus, prin forța exemplului, un standard etic și profesional greu de egalat, ce este o continuă provocare pentru noi toți. Autorii acestui editorial trec în revistă atât cărțile de referință publicate de domnul dr. Radu Ichim cât și excepționala carieră profesională a acestuia. Excepțională atât prin amplitudine – practic, domnul dr. Radu Ichim a acoperit toate sectoarele în care un inginer silvic poate funcționa – cât și prin calitatea rezultatelor, cariera domniei sale este strâns legată de silvicultura și cultura Bucovinei, în care s-a format. A absolvit un prestigios liceu „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, după care a urmat cursurile Facultății de silvicultură din București, pe care a absolvit-o în 1944. Pe lângă amplele și numeroasele rapoarte de cercetare, articole și cărți, principalul rezultat al prodigioasei sale activități este chiar revista Bucovina Forestieră.

Pe 21 februarie, 2021, silvicultura românească a omagiat discret, așa cum i-a fost întreaga viață, un secol de la nașterea profesorului dr.ing. Radu Ichim, fondatorul stațiunii de cercetare a molidului de la Câmpulung-Moldovenesc.  Personalitate marcantă a științei silvice din Bucovina, dr. Radu Ichim a impus, prin forța exemplului, un standard etic și profesional greu de egalat, ce este o continuă provocare pentru noi toți. Autorii acestui editorial trec în revistă atât cărțile de referință publicate de domnul dr. Radu Ichim cât și excepționala carieră profesională a acestuia. Excepțională atât prin amplitudine – practic, domnul dr. Radu Ichim a acoperit toate sectoarele în care un inginer silvic poate funcționa – cât și prin calitatea rezultatelor, cariera domniei sale este strâns legată de silvicultura și cultura Bucovinei, în care s-a format. A absolvit un prestigios liceu „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, după care a urmat cursurile Facultății de silvicultură din București, pe care a absolvit-o în 1944. Pe lângă amplele și numeroasele rapoarte de cercetare, articole și cărți, principalul rezultat al prodigioasei sale activități este chiar revista Bucovina Forestieră.

The paper addresses a current and important topic whose study is absolutely necessary for society and non-wood forest products sector (NWFP). The high scientific and practical importance of the issue, especially in rural areas, was the main motivation of the study. Choosing this topic was also justified by the interest for NWFP at national and international level. The keystone hypothesis of the research it is whether non-timber forest products are a food source that ensures health, a family income and what the depends efficiency of harvesters. The goal of the study was to assess the performance of collecting NWFP by the non-parametric method of data envelopment analysis (DEA). The primary data needed for the application of the non-parametric methodology were collected from 510 persons located in 164 localities pending to 16 districts of the Republic of Moldova. The survey included 172 variables that described the basic activities in the NWFP collection process. The statistical processing of the primary database was made using the application SPSS (Statistical Package for the Social Sciences), by the principal component analysis, based on some nominal and numerical variables. The results show the most efficient NWFP collectors work on degraded lands, managed by the municipalities, for sale, harvesting them by shaking or cutting, processing them into dry form, where there is a collection point where there is a collection point. The standard profile of efficient collectors also assumes that they go picking with acquaintances, travels by car up to 10 km and consider that this activity contributes a lot to the family's income. | Lucrarea abordează un subiect actual și important a cărui studiere este absolut necesară societății și sectorului de produse forestiere nelemnoase (PFNL). Motivația studiului a fost reliefarea importanței științifice și practice a PFNL pentru comunitățile rurale și pentru întreaga ramură silvică. Alegerea temei de cercetare este justificată de interesul din ce în ce mai ridicat față de PFNL la nivel național și internațional. Scopul cercetării a fost studierea performanței culegătorilor produselor forestiere nelemnoase prin intermediul metodei neparametrice de analiză a frontierei posibilităților de producție (data  envelopment analysis DEA). Studiul prezent este o aplicație a metodei DEA menită a  diferenția culegătorii PFNL eficienți de cei ineficienți, în vederea creșterii continue a productivității și eficienței muncii. Datele primare au fost obținute în rezultatul anchetării pe un eșantion de 510 persoane din 164 localități, răspândite în cele 16 raioane din R. Moldova. În cadrul anchetei au fost incluse 172 de variabile care au descris activitățile de bază în procesul de culegere a PFNL. Prelucrarea statistică a informației primare în baza de date s-a efectuat cu ajutorul aplicației SPSS (Statistical Package for the Social Sciences), prin metoda componentelor principale, unde au fost incluse unele variabile nominale și numerice. Rezultatele arată că cei mai eficienți culegători de PFNL sunt persoanele care culeg de pe terenurile degradate, gestionate de primărie, cu scopul de a vinde, recoltându-le prin scuturare sau tăiere, procesându-le sub formă uscată, unde există un punct de colectare. Profilul tip al culegătorilor eficienți mai presupune că aceștia merg la cules cu cunoscuții, se deplasează cu mașina până la 10 km și consideră că această activitate contribuie foarte mult la venitul familiei.

In forestry practice it is often necessary to estimate the diameter at breast height and the volume of the trees starting from the diameter of the stump left after extraction. The elaboration of local dendrometric tables regarding the derivation of the diameter at breast height according to the stump diameter represents a necessity for the forest administration. In the present study, a local regressive model was calibrated, of parabolic type with modeling of the residual variance, to obtain the diameter at breast height of Norway spruce depending on the diameter of the stump with a height of 30 cm, representative of the forest fund administered by the Gheorgheni Forest District. The data set used to estimate the parameters of the statistical model consists of 4050 trees from 111 stands, with various biometric characteristics. The proposed statistical model and the volumes differentiated by production classes allow a more accurate assessment of the damages resulting from illegal logging, having a high reliability in the conditions of the forest fund managed by OSR Gheorgheni. | În practica silvică adeseori se impune estimarea diametrului de bază și a volumului arborilor pornind de la diametrul cioatei rămase după extragere. Elaborarea de tabele dendrometrice locale privind derivarea diametrului de bază funcție de diametrul cioatei reprezintă o necesitate pentru administrația silvică. În prezentul studiu s-a calibrat un model regresiv local, de tip parabolic cu modelarea varianței reziduale, pentru obținerea diametrului de bază la molid funcție de diametrul cioate cu înălțimea de 30 cm,  reprezentativ pentru fondul forestier administrat de Ocolul silvic de regim Gheorgheni. Setul de date utilizat pentru estimarea parametrilor modelului statistic este format din 4050 de arbori din 111 arborete, cu caracteristici biometrice variate. Modelul statistic propus și volumele unitare diferențiate pe clase de producție permite o evaluarea mai corectă a pagubelor provenite din tăieri ilegale, având o fiabilitate ridicată în condițiile fondului forestier administrat de OSR Gheorgheni.

The pine resin-gall moth, Retinia resinella (Linnaeus, 1758) is a species reported for a long time in the Romanian fauna, but about which there is little information regarding its spread in our country and its biology. The objective of this paper is to contribute to a better understanding of the situation under the two mentioned aspects. For this, observations were conducted in five mountain ranges located in the Eastern Carpathians whence the species had not been reported before: Călimani, Giumalău, Suhard, Rodna and Maramureș, at altitudes of 1680-1790 m above sea level. Twigs of dwarf mountain pine (Pinus mugo Turra) with galls caused by the larvae of this species were harvested from all five mountain ranges. The moth was identified by the host species on which the galls were collected, by gall characteristics and by the appearance of the larvae found in the new galls. At the same time, it was established the years in which the flight of the adults of this moth took place and the gall were formed. The determination of the years was made after the annual increases in the length of the branches, as well as according to the number of their annual rings. Investigations have shown that the species is present and lives on dwarf mountain pine in all five mountain ranges, and the flight takes place in both even and odd years. Therefore, one can say that the area of the species in our country is much wider than previously known and it is very likely to be present in other places where pine species, especially P. sylvestris L. and P. mugo grow. , and it is not excluded to be three cohorts that develop after a three-year cycle. Further investigations are needed to clarify this issue. | Retinia resinella (Linnaeus, 1758) este o specie demult semnalată în fauna României, dar despre care există puține informații referitoare la răspândirea ei în țara noastră și la biologia ei. Obiectivul lucrării de față este acela de a contribui la o mai bună cunoaștere a situației sub cele două aspecte menționate. Pentru aceasta, s-au efectuat observații și s-au recoltat lujeri de jneapăn (Pinus mugo Turra) cu gale provocate de larvele acestei specii din cinci masive montane situate în Carpații Orientali de unde specia nu fusese semnalată anterior: Călimani, Giumalău, Suhard, Rodnei și Maramureșului, la altitudini de 1680-1790 m. Identificarea moliei s-a făcut după specia gazdă pe care erau galele colectate, după caracteristicile acestora și după aspectul larvelor găsite în galele noi. Totodată s-au stabilit anii în care s-au format lujerii cu gale, respectiv anii în care s-a produs zborul adulților acestei molii. Determinarea anilor s-a făcut după creșterile anuale în lungime ale ramurilor, precum și după numărul de inele anuale ale acestora. Prin investigațiile efectuate s-a evidențiat faptul că specia este prezentă și trăiește pe jneapăn în toate cele cinci masive montane, iar zborul are loc atât în anii pari, cât și în anii impari. Prin urmare, se poate spune că arealul speciei în țara noastră este mult mai larg decât se cunoștea anterior și că este foarte probabil ca specia să fie prezentă și în alte locuri unde cresc pini, în special P. sylvestris L. și P. mugo. Proporția relativ mare a galelor de pe lujerii formați în anii impari sugerează existența la altitudini mari cel puțin a unui segment important din populație care își incheie dezvoltarea abia în trei ani, nu în doi ani, așa cum este acreditat în literatură, și nu este exclus să fie trei cohorte care se dezvoltă după un ciclu de trei ani. Investigații suplimentare sunt necesare pentru a clarifica acest aspect.

In the current context of participative and multifunctional silviculture, natural regeneration of pedunculate oak (Quercus robur L.), in pure or mixed stands, is a major problem of European silviculture. In countries such as France, Croatia, Great Britain, where seed years of pedunculate oak are quite frequent (from 2-3 years to 5-6 years, seldom 8-10 years), the species is regenerated under the shelter, dominantly by uniform shelterwood cuttings, with a short regeneration period (maximum 4-5 years), characteristic to the light-demanding species. In Romania, the species was regenerated in the past also by uniform shelterwood cuttings, considered not appropriate to the ecology of pedunculate oak by favouring mixed broadleaved tree species, more shade-tolerant. Consequently, especially after 1948, uniform shelterwood cuttings were replaced by group shelterwood cuttings, with a regeneration period of gaps/openings of 2-4 years and of 10-15 years at stand level. In pure and mixed stands of pedunculate oak, the application of silvicultural systems should not target the strict respect of the theoretical background of group shelterwood cuttings but be correlated with the establishment, growth and development of natural regeneration, which is often irregular / uneven. Therefore, we consider that the best adapted silvicultural system for the regeneration of pedunculate oak should be a combination of uniform and group shelterwood systems, which should also target the limitation of logging damages. | În contextul prezent, al silviculturii participative și multifuncționale, regenerarea naturală a stejarului pedunculat (Quercus robur L.), în arborete pure sau amestecate, constituie o problemă majoră a silviculturii europene. În țări ca Franța, Croația, Marea Britanie, unde stejarul pedunculat fructifică relativ frecvent (de la 2-3 ani la 5-6 ani, rareori 8-10 ani), specia se regenerează sub masiv, dominant prin tăieri succesive, cu o perioadă generală de regenerare scurtă (maximum 4-5 ani), caracteristică speciilor de lumină. În România, specia a fost regenerată în trecut tot cu tăieri succesive, considerate însă necorespunzătoare ecologiei stejarului pedunculat prin favorizarea speciilor de amestec, mai rezistente la umbră. În consecință, s-a trecut, mai ales după anul 1948, la regenerarea sa prin tăieri în ochiuri, cu o perioada de regenerare a ochiurilor de 2-4 ani, respectiv de 10-15 ani la nivel de arboret. În condițiile stejăretelor pure sau amestecate, aplicarea tratamentului nu trebuie însă sa urmărească respectarea perfectă a tehnicii teoretice a tratamentului tăierilor în ochiuri, ci trebuie corelată cu instalarea, creșterea și dezvoltarea regenerării naturale, care adesea este neuniformă și neregulată. De aceea, în opinia autorilor, tratamentul recomandat pentru regenerarea stejarului pedunculat ar trebui să fie o combinație între tăierile în ochiuri și cele succesive, care să urmărească și limitarea vătămărilor de exploatare.

In the study, a comparative analysis of the ways of selling wood from Experimental Base Tomnatic in 2018-2019 was made. The sale of wood from the forest fund, public property, can be done both as standing timber and as rough wood at the road. The study analyses the ways of selling wood, to identify the most cost-effective way of selling wood, taking into account the characteristics of the stand (type of product, collection distance, volume). The analysis was performed for a volume of 49,684 m3, respectively 120 stands. Concerning the selling method, 65 stands (20,623 m3) were capitalized by selling standing timber, and 55 batches (29,061 m3) by selling rough wood on the road. The comparative analysis of the two ways of capitalization was performed through the price increase coefficients. In the case of salvage logging I, the increasing rate of the sale price compared to the APV price is lower in the case of selling wood as shaped wood on the road (23%) compared to the standing tree situation (28%). The increasing rate of the selling price compared to the price of APV, in the case of thinning logging and salvage logging II, is significantly higher in the case of selling wood as rough wood on the road (76%, respectively 93%) than to standing timber (16%, respectively 11%). In the case of selective logging, the comparison of the efficiency between the two ways of selling wood was not possible, because this type of wood was mainly sold as standing timber, but the increasing rate of price was 58%. | Studiul oferă o analiză comparativă a modalităților de valorificare a lemnului din perioada 2018-2019, la nivelul B.E Tomnatic. Comercializarea masei lemnoase provenite din fondul forestier proprietate publică se poate realiza atât ca lemn pe picior, cât și ca lemn fasonat la drum auto. Studiul oferă o imagine asupra modalităților de valorificare a masei lemnoase, prin care se identifică cea mai eficientă modalitate din punct de vedere economic, de valorificare a lemnului, ținând cont de caracteristicile partizilor (tipul de produs, distanța de colectare, volum). Analiza s-a realizat pentru un volum de 49.684 m3, respectiv 120 de partizi. În raport cu modalitatea de valorificare, 65 de partizi (20.623 m3) au fost valorificate prin vânzarea lemnului pe picior, iar 55 de partizi (29,061 m3) prin vânzarea lemnului fasonat la drum auto. Analiza comparativă a celor două modalități de valorificare s-a realizat prin intermediul coeficienților de creștere a prețului. În cazul produselor accidentale I rata de creștere a prețului de vânzare față de prețul APV este mai scăzută în cazul valorificării lemnului fasonat la drum auto (23%) comparativ cu lemnul valorificat pe picior (28%). Rata de creștere a prețului de vânzare față de prețul APV, în cazul produselor secundare și accidentale II, este semnificativ mai mare în cazul valorificării lemnului fasonat la drum auto (76%, respectiv 93%) față de lemnul vândut pe picior (16%, respectiv 11%). În cazul produselor principale nu a fost posibilă o comparație a eficienței celor două modalități de valorificare a lemnului, deoarece aceste produse s-au valorificat preponderent ca lemn pe picior, dar rata de creștere a prețului de vânzare față de prețul de APV a fost de 58%.

Forest crops in green houses, nurseries, plantations, etc. are frequently affected by many harmful factors and the prevention or limitation of damage caused by these factors requires a correct and rapid diagnosis of them. However, correct diagnosis is a complicated process and our literature does not provide information on how to proceed so that a correct diagnosis can be reached in the shortest possible time. This paper presents the steps of a systematic approach, designed to facilitate this process: obtaining the big picture or understanding the context, analyzing representative samples taken from the affected culture, detailed analysis of the damaged organs; analyzing and synthesizing the information obtained, respectively establishing the diagnosis. The general principles are supported by numerous examples from the author's experience or from the literature. To illustrate how to apply the systematic approach in diagnosing disorders, diseases or injuries caused by various factors, it is presented - as a case study - how  the cause of sprouting failure in Norway spruce seedlings was determined for a greenhouse culture. Applying in this particular case, the principles mentioned, information was gathered on the basis of which four of the hypotheses formulated in order to explain the mentioned phenomenon were invalidated. These hypotheses were: the seeds sown were of poor quality; seed germination did not occur due to water deficiency or excess; the seedlings did not sprout, being affected by the cold that occurred after sowing; seedlings did not sprout due to their damage by various organisms in the seedbed. All the information gathered was corroborated in the sense of validating the fifth hypothesis, namely the death of seeds in the process of germination due to the toxic effect of the substance used to disinfect the seedbed (Basamid, which has as active substance dazomet). This is an eloquent example of the importance of knowing the context in which the phenomenon studied occurred. Without the information obtained at this stage of the investigation, a correct and relatively rapid diagnosis would not have been possible. | Culturile forestiere din solarii, pepiniere, plantații etc. sunt afectate frecvent de numeroși factori dăunători și prevenirea sau limitarea pagubelor cauzate de acești factori necesită o diagnosticare corectă și rapidă a lor. Diagnosticarea corectă este însă un proces complicat și în literatura noastră de specialitate nu sunt prezentate informații cu privire la modul în care ar trebui să se procedeze, astfel încât să se ajungă la un diagnostic corect într-un timp cât mai scurt. În lucrarea de față sunt prezentați pașii unei abordări sistematice, meniți să faciliteze acest proces: obținerea imaginii de ansamblu sau înțelegerea contextului, analizarea unor eșantioane reprezentative prelevate din cultura afectată, analizarea în dataliu a organelor vătămate; analizarea și sinteza informațiilor obținute, respectiv stabilirea diagnosticului. Principiile generale sunt susținute de numeroase exemple din experiența autorului sau din literatura de specialitate. Pentru ilustrarea modului de aplicare a abordării sistematice în diagnosticarea dezechilibrelor fiziologice, a bolilor sau a vătămărilor cauzate de diverși factori, se prezintă - ca studiu de caz – felul în care s-a procedat pentru stabilirea cauzei nerăsăririi plantulelor de molid într-o cultură efectuată în solar. Aplicând, la acest caz concret, principiile menționate, s-au cules informații pe baza cărora au fost invalidate patru dintre ipotezele formulate în vederea explicării fenomenului menționat (semințele semănate au fost de calitate necorespunzătoare; germinarea semințelor nu s-a produs din cauza deficitului sau excesului de apă; plantulele nu au răsărit fiind afectate de frigul survenit după semănare; plantulele nu au răsărit din cauza vătămării lor în sol de către diverse organisme). Toate informațiile culese s-au coroborat în sensul validării celei de a cincea ipoteze, respectiv moartea semințelor aflate în procesul de germinare ca urmare a efectului toxic al substanței folosite pentru dezinfectarea patului germinativ (Basamid, care are ca substanță activă dazomet). Acesta este un exemplu elocvent pentru importanța pe care o are cunoașterea contextului în care s-a produs fenomenul studiat. Fără informațiile obținute în această fază a investigațiilor, un diagnostic corect și relativ rapid nu ar fi fost posibil.

Land use fragmentation and connectivity influence the interactions between people, flora and fauna in mountain landscapes located in heavily anthropized areas, such as Europe. The Carpathian Mountains ecoregion is an extremely sensitive area to change, as it includes both man-dominated areas where economic activities take place, and natural ecosystems with high conservation value and rich biodiversity. The aim of this paper was to develop a synthesis of scientific literature related to the fragmentation and connectivity of the Carpathian Mountain ecoregions landscapes. From a methodological point of view, queries were made in the international ISI Web of Knowledge database, and the search terms used were “Carpathian Mountains”, “fragmentation” and “connectivity”. The results revealed the presence of 70 studies, most of which were intended to assess the connectivity of protected mammal habitats through the least cost method, graph theory and landscape metrics. The importance of the results consists in outlining an overview of the most sensitive environmental problems faced by mountain areas characterized by the presence of rich biodiversity, respectively in highlighting the most useful quantitative methods for modeling the changes to which these ecosystems are subjected, as a result of human pressure. | Fragmentarea și conectivitatea utilizării terenurilor influențează interacțiunile dintre oameni, flora și fauna din cadrul peisajelor montane localizate în zone puternic antropizate, precum este cazul Europei. Munții Carpați reprezintă o ecoregiune extrem de sensibilă la schimbări, deoarece include atât zone dominate de oameni în care se desfășoară activități economice, cât și ecosisteme naturale cu valoare ridicată de conservare și biodiversitate bogată. Scopul lucrării de față a fost reprezentat de realizarea unei sinteze a literaturii științifice legate de fragmentarea și conectivitatea peisajelor montane carpatice. Din punct de vedere metodologic, au fost realizate interogări în baza de date internațională ISI Web of Knowledge, iar termenii de căutare utilizați au fost „Munții Carpați”, „fragmentare” și „conectivitate”. Rezultatele au relevat prezența unui număr de 70 de studii, majoritatea fiind destinate evaluării conectivității habitelor mamiferelor protejate prin intermediul metodei costului minim, teoriei grafurilor și metricilor peisagistice. Importanța rezultatelor constă în conturarea unei imagini de ansamblu asupra cele mai sensibile probleme de mediu cu care se confruntă zonele montane caracterizate de prezența unei biodiversități bogate, respectiv a evidențierii celor mai utile metode cantitative destinate modelării modificărilor la care sunt supuse ecosistemele montane, ca urmare a presiunii umane.